Va fi revoluţie în Biserica Ortodoxă Română? (Interviu exploziv cu teologul Vasilică Militaru)

Alatăieri am publicat articolul Biserica Ortodoxă româna, complice la crimele religioase?, articol pe care l-au văzut şi citit câteva mii de persoane. Evident, n-a rămas doar la mine pe blog, pentru că mai multe posturi tv şi agenţii de ştiri l-au citit, apoi au pornit pe urmele celor scrise de mine şi au descoperit că plângerea penală a teologului Vasilică Militaru este reală, exista şi a fost depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Mai jos, aveţi câte o bucată din ce au publicat două dintre entităţile media româneşti, iar dacă veţi da o căutare pe Google, veţi mai găsi şi altele.

Plângere penală împotriva Patriarhului Daniel și ai celorlalți capi ai bisericii la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. (Vezi AICI)

Președintele Asociației Neamul Românesc, Vasilică Militaru, îi acuză de concepții rasiste și xenofobe. El reclamă de asemenea că în Biblie, materie pe care copiii o învață la școală sunt descrise crime. „Problema este că legiuitorul a stabilit că orice astfel de concepții sunt interzise. Prin urmare prezența în textele biblice găsite în Biblia ortodoxă care este pentru multă lume este tipărită și are nevoie de aprobare specială din partea Sf Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Este nevoie o atenționare că există texte care conțin violențe, crime pe motive etnice, rasiale”, a declarat la Antena 3, Vasilică Militaru.

Plângere penală contra Patriarhului Daniel: Promovează personalităţi criminale. Răspunsul BOR, stupefiată după ce a aflat la ce se referă bărbatul: Este o aberaţie! (Vezi AICI)
O plângere penală a fost depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Patriarhului Daniel şi a membrilor Sfântului Sinod, acuzându-i de concepţii rasiste şi xenofobe, care sunt prezentate în Biblie. BOR consideră plângerea “o aberaţie”, pe care nu o va lua în considerare. 

Am vrut să văd ce mai spune spune Vasilică Militaru după ce a dat interviul Antenei 3. L-am sunat, cred că de vreo 10 ori, apoi m-am lăsat păgubaş. Ieri seară, l-am sunat iar, mi-a răspuns scurt, “îmi sună telefonul tot timpul!” Am mai schimbat două vorbe, l-am rugat să-mi răspundă la câteva întrebări, m-a amânat elegant şi am închis. Evident, m-am enervat şi am hotărât să nu-l mai sun. Ieri după amiaza m-a sunat. Discuţia, pe care am înregistrat-o suna cam aşa:

• Domnule Vasilescu, îmi cer scuze pentru ieri când v-am cam expediat, dar… De când au citit articolul de pe blog şi, mai ales, de când au văzut intervenţia mea de la Antena 3, cred că m-au sunat peste 300 de persoane, majoritatea preoţi, care, unii au fost total de acord cu demersul meu, alţii, foarte puţini, mi-au atras atenţia că Biserica se răzbuna pe fii ei rătăcitori. Am vorbit la telefon până pe la patru dimineaţa… La opt, a început să sune iar telefonul, până acum. Dar… eu nu sunt un fiu rătăcitor ai Bisericii Ortodoxe Romane, cu toate că sunt absolvent de Teologie, am fost coleg de facultate la Sibiu cu Daniel, în ani diferiţi…
• Aveţi şi diploma de teolog, ştiam că sunteţi inginer TCM-ist?
• Da, sunt şi inginer, am absolvit în anul 1991 apoi am urmat Facultatea de Teologie de la Sibiu, de aceea vă spuneam că am fost coleg cu Daniel.
• Daţi-mi şi mie o copie a diplomei de la Teologie, pentru că Vasile Bănescu, glasul BOR, va acuză că nu aţi fi absolvent de Teologie, ci doar inginer. El spune că “Acest domn care nu este nici teolog autentic şi nici preot, este un inginer care se recomandă că a studiat teologia”… Lămuriţi-mă, teologul nu este individul care a absolvit Teologia? Ăla care a absolvit psihologia e psiholog, filozofia – filozof, absolventul de medicină e medic, de filologie filolog şi aşa mai departe. La teologie nu se pune, sau ce?
  
  

  Diploma de absolvire

• Teologia reprezintă discursul sistematic despre Dumnezeu. În sens literal, termenul înseamnă știința sau cuvântul despre Dumnezeu (din greceșteθεος, theos, „zeu”, „Dumnezeu” + λογος, logos, „cuvânt”, „știință”). Prin extensie, se referă și la studiul altor subiecte religioase. Din acest punct de vedere este interesant faptul că în teologie sunt cuprinse și religii care, de fapt, nu vorbesc despre Dumnezeu ca de exemplu budismul. Şi da, un teolog este o persoană care studiază sau a studiat teologia. Eu sunt absolvent de Teologie, aşa cum v-am spus. Sunt Teolog.
• Am înţeles. Ce ziceau preoţii ăia cu care aţi stat de vorbă? Aş vrea să stau şi eu de vorbă cu câţiva dintre ei, şi dacă se poate să le aflu părerea.
• Îmi pare rău, nu vă pot da numele lor din motive pe care evident, le înţelegeţi. Însă majoritatea, ce spun eu, marea majoritate, recunosc şi oarecum regretă că Biserica şi “învăţăturile” ei nu sunt în concordanţă cu legile romaneşti şi, în orice moment, dacă cineva le ia afirmaţiile din predici la bani mărunţi, pot suferi rigorile legii. Mulţi m-au felicitat pentru curaj, alţii pentru… nebunie! Sincer, mă bucur că am atâţia prieteni care sunt de acord cu demersul meu, nici nu bănuiam câţi sunt!
• Biserica, prin purtătorul ei de cuvânt face următoarea afirmaţie – şi citez din ce a declarat pentru Mediafax Vasile Bănescu : (…)“nici un judecător – evident – nu va da curs unei plângeri care îi priveşte pe profeţii Vechiului Testament”(…). Cum comentaţi această afirmaţie?
• Probabil l-a luat gura pe dinainte şi a dat câte ceva din casă! Înseamnă că Biserica poate da ordine directe Justiţiei, asta deduc din afirmaţia (ne) voalată a domnului Bănescu! Că tot se vorbeşte în aceste zile despre celebrele protocoale dintre dintre SRI şi Justiţie, DNA şi alte organizaţii, întreb şi eu, retoric poate, când se vor desecretiza şi protocoalele dintre BOR şi SRI, DNA sau ANAF? Ştiu şi eu câte ceva şi vă promit că în cel mai scurt timp voi vorbi şi despre asta.
• Păi vorbiţi acum! Jandarmeria e prezentă la toate manifestările, moaştele, defilările popilor şi alte manifestări publice ale BOR. Asta se face în baza unui protocol. Vorbiţi acum!
• Nu, nu deocamdată nu. Avem timp. Să văd mai întâi dacă Parchetul va “asculta comanda” Patriarhului spusă de gura purtătorului său de cuvânt şi va “îngropa” plângerea mea penală.
• Să revenim la preoţii care v-au sunat. Câţi spuneaţi că au fost?
• Cei cărora le-am răspuns, peste 300. Dar au sunat mult mai mulţi, sunau chiar în timp ce vorbeam, şi nu le-am putut răspunde la toţi. Şi acum sună, auziţi?
• Şi în afară de felicitări? Sau de comentarii pro acţiunea dvs?
• Preoţii sunt nemulţumiţi de comportamentul şefilor din BOR. De “planul de producţie” pe care îl au, de spăgile pe care le dau şi de… Nu, nu voi vorbi despre asta. Deocamdată. Vă rog să mă scuzaţi, trebuie să răspund la telefonul care mă suna… Dacă vreţi, vorbim mai pe seara, nu vă supăraţi, nu vă culcaţi devreme, nu?
• Sunaţi-mă, până pe la unşpe nu mă culc. O după amiaza liniştită!
• La fel vă doresc! La revedere!

Aseară am vorbit din nou cu Vasilică Militaru, care mi-a spus că a primit vizita unui “sobor de preoţi” câţiva veniţi tocmai de prin Oltenia, cu care a discutat despre multele probleme din şi ale Bisericii. Se pare că… acolo undeva, în sânul Bisericii se pune de-o… revoluţie. Ce fel de revoluţie, habar n-am! Cert e că majoritatea popilor au tras cu ochiul spre catolici, spre protestanţi şi spre alte culte religioase, care nu au închistarea şi încrâncenarea Bisericii ortodoxe. De când cu internetul şi de când au aflat că Biserica Catolică are, pe lângă universităţi, laboratoare de cercetare şi chiar un observator astronomic, finanţează din greu NAŞA, preoţii din România au început să-şi pună întrebări. Cine le va răspunde? O nouă conducere a BOR? Vom trăi şi vom vedea.
Amin!

UPDATE: Tot aseară,ceva mai târziu, am primit de la Vasilică Militaru următorul text, ca o completare a interviului de mai sus:

Între crimă și iubire, sau ortodocșii criminali ai BOR

Credinciosul creștin este încurajat să devină un bun creștin, alesul lui Dumnezeu, dar i se inoculează permanent, prin scrierile Vechiului Testament, că există un popor evreu care a fost, și va fi până la sfârșitul veacurilor, Neamul „ales” lui Dumnezeu. Totodată, deși creștinismul respinge crima ca pe un păcat, se păstrează scrierile sfinte ale Vechiului Testament, unde crima din anumite motive, mai ales religioase, rămâne valabilă. Acest tip de abordare determină o acțiune schizoidă a practicanților creștinismului care, aparent promovează iubirea aproapelui, dar în realitate își păstrează în ascunzișurile gândirii o doză de agresivitate care răbufnește în perioadele critice ale vieții lor. Când nu mai găsește soluții de adaptare la problemele realității, omul apelează la violențe și crime.

Am monitorizat intervenția unor ortodocși la demersul Plângerii penale împotriva Patriarhului Daniel și a ierarhilor BOR. Site-ul Ortodoxinfo a fost singurul care a prezentat știrea în mod fals, printr-un titlu denaturat care minte cititorii. Cititorii ortodocși, ce-și zic creștini, sunt oripilați de denunțul criminalității unor persoane biblice declarate „sfinte în calendar” și invocau „regretul dispariției ghilotinei”. Aceeași ortodocși, ce invocă ghilotina pentru Militaru, denunță ei înșiși și condamnă acțiunile criminale, ale unor împărați prigonitori, asupra adevăraților Sfinți mucenici creștini din calendarul ortodox. Schizoidie ca la carte. Am descoperit preoți creștini care îl invocă pe Țepeș, care să vină să-l lichideze pe denunțătorul crimelor din Vechiul Testament. În psihicul întunecat al acestor preoți, actul de dreptate se face prin lichidare fizică a adversarului. Preotul ortodox, aflat în criză de argumente, invocă uciderea aproapelui, în loc să rezolve problema „uciderii” păcatului interior. În realitate, preotul ortodox are în subliminal ideea criminală a Vechiului testament și propovăduiește formal creștinismul iubirii aproapelui. Acest tip de abordare criminală este în contradicție cu învățătura lui Iisus Hristos. Am constatat că mulți ortodocși nu sunt creștini, ci niște criminali ascunși.

Dovadă stau răbufnirile legionarilor nicadori și decemviri, disperați să-și facă dreptate, care au murit cu regretul crimelor săvârșite. Corneliu Zelea Codreanu a hotărât să se lase ucis, decât să mai continue o Mișcare Legionară scăpată pe panta criminalității și violențelor. „Când am terminat Evangheliile am înţeles că stau aici în închisoare din voia lui Dumnezeu; că, deşi n-am nici o vină sub latura juridică, El mă pedepseşte pentru păcatele mele şi-mi pune la încercare credinţa mea.” … „În sfârşit, cu cât pătrundem mai mult în citirea scrisorilor, ajungem la concluzia:
1. Că nu suntem creştini, că suntem departe de a fi creştini. Cât de departe…
2. Că ne creştinăm în formă, dar că ne descreştinăm în conţinut.
3. Că omenirea a suferit acest proces de descreştinare de-a lungul veacurilor până la noi, cu mici svâcniri spre adâncuri… creştinarea în suprafaţă pare că a preocuat mai mult lumea.
4. Caracteristica timpului nostru: Ne ocupăm cu lupta dintre noi şi alţi oameni, nu cu lupta dintre poruncile Duhului Sfânt şi poftele firei noastre pământeşti. Ne preocupăm şi ne plac victoriile asupra oamenilor, nu victoriile împotriva Diavolului şi păcatului.”. Citește cu atenție Însemnări de la Jilava.

În zadar au apărut mărturiile Întoarcerii la Hristos ale Sfântului Valeriu Gafencu și ale majorității legionarilor închiși în temnițele comuniste din România. Actualii simpatizanți clamează crima și violențele pentru apărarea Ortodoxiei.

Legionarii din închisoarea Aiud au fost reeducați de Bartolomeu Anania în anii 1962-1964, argumentând că actul criminal nu este creștin. Dar Bartolomeu a diortosit crimele „poporului ales” de Dumnezeul Vechiului Testament, în Biblia tradusă chiar de el. Schzoidia continuă. Crimele poporului ales evreu sunt „sfinte” și acceptate, crimele legionarilor sunt „criminale” și condamnate.

Conform dogmei BOR, Dumnezeu Tatăl ceresc este totuna cu Dumnezeul Vechiului Testament. Adică un „tatăl vostru diavolul și tatăl minciunii”, care „de la început a fost ucigător de oameni” denunțat de Iisus Hristos în Noul Testament (Ioan 8,44), este confundat cu adevăratul „Tatăl meu”. Iisus Hristos, Dumnezeul lui Militaru, afirma „Tatăl Meu este Cel care Mă slăveşte, despre Care ziceţi voi că este Dumnezeul vostru.” (Ioan 8,54).

Când rostiți rugăciunea „Tatăl nostru” să vă gândiți bine cărui Dumnezeu vă închinați: Unui Dumnezeu al iubirii sau unui Dumnezeu al dreptății prin crime?

Teolog Vasilică Militaru, iubitorul de Hristos Dumnezeu.

 

 

Biserica Ortodoxă Română – complicele crimelor religioase?

Răspunsul pe care nu vi-l va da nici un preot, în mod direct, este DA! Pentru că toate scrierile bisericeşti, care, din nefericire, sunt ridicate la rang de “învăţături sfinte”, propovăduiesc crima sub o formă sau alta. Ele se învaţă în şcoli, se predau în facultăţi, dar nimeni, absolut nimeni, nu ţine cont de porunca “să nu ucizi!”
Dar, s-a găsit cineva, care în numele adevăratei spiritualităţi româneşti, a depus o plângere penală, atât împotriva celor ce propovăduiesc fără ruşine crimele biblice, cât şi a tuturor formelor de criminalitate religioasă ce se învață în școli  și  vine în contradicţie flagrantă cu Legile României.

Citiţi în continuare comunicatul de presă al Asociaţiei Neamul Românesc şi, în scurt timp, voi publica şi plângerea penală depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. De asemenea, le spun colegilor de la agenţiile de presă sau ziarelor on line, că pot prelua comunicatul (integral sau parţial) fără nici o problemă, poate doar, citând sursa.

SINODUL B.O.R. PROMOVEAZĂ SFÂNTA CRIMĂ ȘI UN DUMNEZEU UCIGĂTOR DE MAME ȘI COPII?

Teologul Vasilică Militaru, președinte al Asociației Neamul Românesc și preot al Credinței Neamului Românesc, a înregistrat o Plângere penală împotriva prezumtivilor făptuitori, Patriarhul Daniel Ciobotea și ierarhii care compun Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pentru săvârșirea infracțiunii de „promovare în public a unor concepții rasiste și xenofobe precum violența și crima pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora” prevăzută și pedepsită de art. 2, lit.a, coroborat cu art. 5 din OUG 31/2002, completată și modificată.

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, ca reprezentanți legali ai cultului, au obligația să răspundă în fața organelor judiciare pentru apologia xenofobiei, a crimelor religioase și a unor criminali din textele Bibliei ortodoxe, din Calendarul ortodox și din unele rugăciuni și predici. Dacă se dorește o eradicare reală a xenofobiei și rasismului din societatea românească, atunci trebuie curățate izvoarele unei educații religioase criminale care propagă extremismul în numele lui Dumnezeu. Etnia românilor creștini pașnici trebuie apărată, în egală măsură cu celelalte etnii, de către Justiția României prin legile în vigoare, față de ideologiile criminale agresive ale oricărei religii sau etnii care-și educă adepții că Dumnezeul lor poate comanda crime și violențe xenofobe.

Susnumiții promovează public Biblia ortodoxă în care se menționează: „Biblia sau Sfânta Scriptură tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”. De asemenea, aceiași susnumiți, aprobă anual publicarea Calendarului Creștin Ortodox, în formă actualizată.

Acest demers este o acțiune de demascare a unei eclesiologii oculte, antinaționale și necreștine, promovată public de către cultul Biserica Ortodoxă Română, ce s-a intitulat statutar „Biserica Neamului românesc”. Pe de o parte, „Legea pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvarșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război”, interzice și condamnă promovarea oricăror „idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase”, iar pe de altă parte, cultul religios B.O.R. promovează necondiționat și justifică discreționar sfinți criminali și crime religioase considerate „sfinte”.

Dacă, prin efectele legii, este interzis naționalismul românesc de orice orientare (mistic religios, politic sau ideologic) și încadrat la „extremism”, atunci se impune și o critică a textelor Sfintei Scripturi ortodoxe ce glorifică explicit acte criminale rasiste și xenofobe, ale reprezentanților unui „Neam Ales”, în numele unui DumneZeu „naționalist extremist” al acelui Neam, oricare ar fi el. Mai ales că acest DumneZeu scripturistic este prezentat ca un rasist și xenofob cu accese de antisemitism de tip mistic religios.

Educația religioasă ortodoxă a copiilor și tinerilor din România permite accesul nelimitat la scrierile biblice ale Vechiului Testament în care se prezintă „sfinte” crime, săvârșite de reprezentanții unui popor denumit discriminatoriu „ales”, asupra a zeci de mii de copii nevinovați și asupra mamelor acestora.

În fapt, B.O.R. promovează credința într-un DumneZeu care instituie și comandă explicit crimele în masă și genocidul. De asemenea, se acreditează concepția, fascistă conform legislației în vigoare, că Dumnezeu, denumit frecvent „Dumnezeul lui Israel” sau „Domnul Dumnezeul evreilor”, ar fi decretat superioritatea unui „popor ales dintre toate neamurile”, denumit în Biblia ortodoxă „poporul evreu” sau „poporul israelit”, ce avea dreptul divin să omoare, să jefuiască și să ocupe teritoriile ne-evreilor pentru asigurarea supremației acestui „DumneZeu” pe întreg pământul. Potrivit prevederilor OUG 31/2002 actualizată, promovarea publică a unor asemenea concepții constituie infracțiune și este asimilată actelor de „rasism, xenofobie și de promovare a superiorității unei rase și a inferiorității altora”.

Ecleziologia B.O.R. adoră un DumneZeu exclusivist al Vechiului Testament, prezentat ca un Zeu nemilos, crud, răzbunător și însetat de sângele uman al tuturor ne-evreilor, din toate popoarele pământului, care nu I se supun. Acest Zeu, numit și Dumnezeul lui Israel, este asimilat deplin Dumnezeului Tată, din dogma Sfintei Treimi a cultului BOR.

Însuși Iisus Hristos, după salvarea unei femei adultere de la uciderea prin lapidare, a denunțat acest Zeu, care „de la început a fost ucigător de oameni”, ca fiind „mincinos și tatăl minciunii”. El s-a adresat unor conaționali israeliți, răzbunători criminali: „voi sunteți din tatăl vostru diavolul și vreți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8,44). Fiul adevăratului Dumnezeu Tată, afirma public: „Tatăl Meu este Cel care Mă slăveşte, despre Care ziceţi voi că este Dumnezeul vostru.” (Ioan 8,54). Iisus le vorbea conaționalilor evrei despre existența a doi Dumnezei: Unul era „Dumnezeu Tatăl Meu” „dătător de viață și iubitor de oameni”, adică Mântuitorul omenirii, și altul era DumneZeu „tatăl vostru diavolul și ucigător de oameni”. Adevăratul Dumnezeu a iertat și a înviat oameni, nu i-a ucis. Din iubire, Dumnezeu Fiul s-a lăsat ucis prin răstignire, pentru a da o lecție divină de iertare tuturor oamenilor criminali și răzbunători. Iar Fiul era din veșnicie cu Tatăl, deci nu putea fi criminal.

În acest context biblic ambiguu, credința religioasă precreștină a strămoșilor geto-daci ai poporului român este ridiculizată și catalogată „păgână”, „barbară” și „criminală”  de către clericii B.O.R.. Alogenii biblici sunt sfinți în calendar, în timp ce românii naționaliști sunt „criminali pe veci”. Prin efectele legii care nu iartă, zeci de mii de români torturați și uciși în temnițele comuniste sunt catalogați și astăzi, in integrum, ca și „criminali” pentru că au făcut parte din organizații naționaliste anticomuniste catalogate „extremiste”. După modelul biblic „extremist” al poporului israelit, aceste organizații interbelice promovau salvarea Neamului românesc de ideologiile periculoase ale altor neamuri, ce negau existența Dumnezeului creștinilor.

Aceeași ierarhie sinodală, contrar prevederilor legale și împotriva valorilor creștine, aprobă anual Calendarul creștin ortodox în care personaje biblice sunt venerate ca „Sfinte”, deși acestea au săvârșit crime în masă și acte de genocid sub pretextul ascultării de un DumneZeu „ucigător de oameni”. Totodată, bisericile și mănăstirile ortodoxe abundă de icoane și picturi murale ce înfățișează „Sfinții” criminali biblici ce au săvârșit atrocități.

Biblia ortodoxă prezintă cum Moise, care a adus evreilor Tablele Legii cu porunca „Să nu ucizi”, a ucis un egiptean, a comandat uciderea a peste 100.000 (una sută mii) de copii, femei și bărbați, și a comandat exterminarea în masă a întregii populații a șapte neamuri semite ne-evreiești din Țara Canaanului. Jafurile, distrugerile și incendierile au însoțit toate aceste masacre odioase. Din alte texte biblice aflăm cum fanaticul religios Ilie a omorât prin înjunghiere 450 de israeliți care practicau o credință religioasă a ne-evreilor. Acestea sunt idei antisemite, conform legislației în vigoare.

Însuși Patriarhul Daniel elogiază public activitatea criminalului Ilie, prezentându-l amenințător ca „răzbunător aspru” și „pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți”, care apăra „credința adevărată, strămoșească a evreilor”. Astfel, xenofobul Ilie „devine o prefigurare a monahismului românesc”, în opinia președintelui Sinodului BOR.

Criminalul de copii, Moise, și măcelarul de oameni, Ilie, sunt pomeniți în Calendarul B.O.R., drept „Sfântul Proroc Moise” și „Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul”, ca reprezentanți ai „Neamului sfânt”. Cei doi xenofobi religioși sunt invocați de către zeci de mii de preoți în timpul fiecărei Sfinte Liturghii ortodoxe și în Sfânta Taină a Cununiei. De ziua cinstirii lor, se aduc rugăciuni speciale de glorificare denumite Canon de rugăciune și Acatist. Totodată, sute de biserici și mănăstiri ortodoxe poartă hramul în cinstea Sfântului Ilie, autorul a 450 de crime ritualice religioase în numele unui DumneZeu tată „diavolul”, „ucigător de oameni”, așa cum a fost denumit de Iisus Hristos, Dumnezeul Mântuitor al tuturor neamurilor pământului.

În textul Plângerii penale nu se face referire la actualul popor evreu, care nu poate fi acuzat de crimele săvârșite de unii strămoși de-ai lui, așa cum nici poporul român de astăzi nu poate fi acuzat de crimele asupra unor evrei produse de unii strămoși de-ai noștri.

Este de datoria noastră să supunem atenției organelor judiciare românești, textele religioase ce intră sub incidența legilor actuale ale României. Azi, rasismul este considerat o crimă și există legi și convenții internaționale care protejează diversitatea culturală și apără de discriminare, ură sau violență din motive rasiale, etnice, naționale sau religioase. Or, la aceste legi și convenții actuale trebuie să ne raportăm, indiferent de Neam strămoșesc, credință religioasă sau Sfântă Scriptură.

Menționez faptul că, până la o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, persoanele nominalizate ca făptuitori se bucură de prezumția de nevinovăție.

Preot Vasilică Militaru
Asociaţia NEAMUL ROMÂNESC
Tel. contact: 0766.266764, email: neamul_romanesc@yahoo.com

Update: Prima reactie a Patriarhiei:
https://www.antena3.ro/actualitate/plangere-la-parchet-impotriva-patriarhului-daniel-486694.html

Texte biblice ortodoxe care expun explicit crime, violențe și jafuri pe motive rasiale, etnice și religioase.

Iată șapte texte biblice care atestă că, în formă continuată, Moise a ucis și a comandat crime în masă asupra unor oameni nevinovați, inclusiv femei și copii. Crimele expuse în textele Bibliei ortodoxe depășesc 100.000 de victime umane. Precizăm faptul că același Moise este proclamat de către cultul BOR drept „Sfântul Prooroc Moise” și este sărbătorit în calendarul ortodox în ziua de 4 septembrie a fiecărui an cu un „Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise”.

SFÂNTUL PROROC MOISE – LEGIUITORUL, CRIMINAL ÎN SERIE DE COPII ȘI FEMEI

Textul biblic nr.1 – Moise a asasinat un egiptean din motive etnice xenofobe.
„Iar după multă vreme, când se făcuse mare, Moise a ieşit la fiii lui Israel, fraţii săi, şi a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fraţii săi; Şi căutând încoace şi încolo şi nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.”. (Ieșirea 2, 11-12).

Textul biblic nr.2 – Moise a comandat uciderea a 3.000 (trei mii) de israeliți pe motive religioase.
“A stat la intrarea taberei şi a zis: «Cine este pentru Domnul să vină la mine!» Şi s-au adunat la el toţi fiii lui Levi. Iar Moise le-a zis: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: «Să-şi încingă fiecare sabia sa la şold şi străbătând tabăra de la o intrare până la cealaltă, înainte şi înapoi, să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său şi pe aproapele său. Şi au făcut fiii lui Levi după cuvântul lui Moise.». În ziua aceea au căzut din popor ca la trei mii de oameni.” (Ieşirea 32, 26-28).
„Astfel a lovit Domnul poporul, pentru viţelul ce îşi făcuse, pe care-l turnase Aaron.”. (Ieșirea 32, 35).
Textul biblic nr. 3 – Moise a comandat uciderea a 24.000 (douăzeci și patru de mii) de israeliți și moabite pe motive etnice și religioase. Un adevărat genocid uman, dacă ne raportăm la numărul populației din acele timpuri.
„Atunci s-a aşezat Israel în Sitim, dar poporul a început să se spurce, păcătuind cu fetele din Moab. Că acestea îi chemau la jertfele idolilor lor şi mânca poporul din acele jertfe şi se închina la dumnezeii lor. Aşa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care s-a aprins mânia lui Dumnezeu asupra lui Israel. Şi a zis Domnul către Moise: «Ia pe toate căpeteniile poporului şi le spânzură de copaci pentru Domnul înainte de asfinţitul soarelui, ca să se abată de la Israel iuţimea mâniei Domnului». Atunci a zis Moise către judecătorii lui Israel: «Ucideţi fiecare pe oamenii voştri care s-au lipit de Baal-Peor». Dar iată oarecare din fiii lui Israel a venit şi a adus între fraţii săi o madianită, în ochii lui Moise şi în ochii întregii obşti a fiilor lui Israel, când plângeau ei la uşa cortului adunării. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, văzând aceasta, s-a sculat din mijlocul obştii şi, luând în mână lancea sa, A intrat după israelit în sălaş şi i-a străpuns pe amândoi, pe israelit şi pe femeie, în pântece; şi a încetat pedepsirea fiilor lui Israel. Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost douăzeci şi patru de mii.”. (Numerii, 25,1-9).

Textul biblic nr.4 – Moise a comandat exterminarea a peste 32.000 (treizeci și două de mii) de bărbați, femei și copii. Genocidul a fost efectuat pe motive rasiale și religioase.
„Apoi a grăit Domnul cu Moise și a zis: «Răzbună pe fiii lui Israel împotriva Madianiților, și apoi te vei adăuga la poporul tău». Iar Moise a grăit poporului și a zis: «Înarmati dintre voi oameni pentru război, ca să meargă împotriva Madianiților și să săvârșească răzbunarea Domnului asupra Madianiților. Din toate semințiile fiilor lui Israel să trimiteți la război, câte o mie din fiecare seminție». Și și-au ales din miile lui Israel, câte o mie din fiecare seminție, adică douăsprezece mii de oameni, înarmați pentru război. Pe aceștia i-a trimis Moise la război, câte o mie din fiecare seminție; si cu ei a trimis la război pe Finees, fiul preotului Eleazar, fiul lui Aaron; și acesta avea în mâinile sale vasele sfinte și trâmbițele de strigare.
Și au lovit ei pe Madian, cum poruncise Domnul lui Moise, și au ucis pe toți cei de parte bărbătească. Impreună cu ucișii lor au căzut și regii madianiți: Evi, Rechem, Tur, Hur si Reba – cinci regi madianiți – și Valaam, fiul lui Beor, a căzut de sabie, împreună cu ucișii acelora. Iar pe femeile Madianiților și pe copiii lor le-au luat fiii lui Israel în robie; și toate vitele lor, toate turmele lor și toate avuțiile lor le-au luat pradă.”. (Numerii 31, 1-9)
„Atunci s-a mâniat Moise pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile miilor şi pe sutaşii care se întorseseră de la război, şi le-a zis Moise: «Pentru ce aţi lăsat vii toate femeile? Căci ele, după sfatul lui Valaam, au făcut pe fiii lui Israel să se abată de la cuvântul Domnului, pentru Peor, pentru care a venit pedeapsa asupra obștii Domnului. Ucideți dar toți copiii de parte bărbătească și toate femeile ce-au cunoscut bărbat, ucideți-le. Iar pe fetele care n-au cunoscut bărbat, lasați-le pe toate vii pentru voi.».”. (Numerii 31, 14-17).
Avem toate datele unui genocid biblic de tip etnic și religios. Deși nu este precizat numărul exact al victimelor, se poate deduce dimensiunea masacrului după numărul de 32.000 al femeilor fecioare luate prizoniere: „Femei, care n-au cunoscut bărbat, de toate, treizeci şi două de mii de suflete.” (Numerii, 31,35).
„Toate cetăţile lor din ţinuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc. Toată prada şi tot ce-au apucat de la om până la dobitoc au luat cu ei. Robii, prada şi cele apucate le-au dus la Moise, la preotul Eleazar şi la obştea fiilor lui Israel, în tabăra din şesul Moabului, care este lângă Iordan, în faţa Ierihonului. În întâmpinarea lor au ieşit din tabără Moise, Eleazar preotul şi toate căpeteniile obştii”. (Numerii 31, 10-13).
„Iarăşi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: «Socoteşte prada de război, de la om până la dobitoc, împreună cu Eleazar preotul şi cu căpeteniile seminţiilor obştii; Apoi împarte prada în două, între oştenii care au fost la bătălie şi între toată obştea. De la oştenii care au fost la război, ia dare pentru Domnul, câte un suflet la cinci sute, din oameni, din vite, din asini şi din oi. Acestea să le iei din partea lor şi să le dai preotului Eleazar ca dar înălţat Domnului. Iar din jumătatea cuvenită fiilor lui Israel să iei unul la cincizeci din oameni, din vite, din asini şi din oi; şi pe acestea să le dai leviţilor, care slujesc la cortul Domnului».” (Numerii 31, 25 – 30).
„Şi a făcut Moise şi Eleazar preotul cum poruncise Domnul lui Moise. Atunci s-a găsit pradă rămasă din cele luate şi aduse de cei ce fuseseră la război: şase sute şaptezeci şi cinci de mii de oi; Şaptezeci şi două de mii de boi; Asini, şaizeci şi una de mii; Femei, care n-au cunoscut bărbat, de toate, treizeci şi două de mii de suflete.” (Numerii, 31, 31 – 35).
„Atunci au venit la Moise căpeteniile oştirii, căpeteniile peste mii şi sutaşii, şi au zis către Moise: «Robii tăi au numărat pe oştenii care ne-au fost încredinţaţi şi n-a lipsit niciunul din ei. Şi iată noi am adus prinos Domnului, fiecare ce am putut dobândi din lucrurile de aur: lanţuri, brăţări, inele, cercei şi salbe, pentru curăţirea sufletelor noastre înaintea Domnului». Şi a luat Moise şi Eleazar de la ei toate aceste lucruri de aur. Aurul acesta, care s-a adus prinos Domnului de către căpeteniile peste mii şi peste sute, a fost tot şaisprezece mii şapte sute cincizeci de sicli. Oştenii au prădat fiecare pentru ei. Şi a luat Moise şi preotul Eleazar aurul de la căpeteniile peste mii şi peste sute şi l-au dus în cortul adunării, pentru pomenirea fiilor lui Israel înaintea Domnului.».” (Numerii, 31, 48 -54).

Textul biblic nr.5
Moise prezintă exterminarea copiilor, femeilor și bărbaților locuitori ai regatului Heșbonului și de distrugere totală a cetăților regatului. Același DumneZeu comandă masacrele. Rezultatul războiului „sfânt” a fost un adevărat genocid prezentat în Biblia ortodoxă: „am nimicit toate cetăţile lui, bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat pe nimeni viu”. Ca de obicei, distrugerea cetăților a fost urmată de un jaf de proporții.
„Atunci mi-a zis Domnul: «Iată, încep să-ti dau pe Sihon Amoreul, regele Heşbonului, şi pământul lui; începe a stăpâni pământul lui». Iar Sihon, regele Heşbonului, cu tot poporul său, ne-a ieşit înainte să se lupte la Iahaţ. Dar Domnul Dumnezeul nostru l-a dat în mâinile noastre şi l-am bătut pe el şi pe fiii lui şi tot poporul lui. În vremea aceea am luat toate cetăţile lui şi am nimicit toate cetăţile lui, bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat pe nimeni viu. Numai vitele lor şi cele jefuite din cetăţile cuprinse de noi ni le-am luat.”. (Deuteronom 2, 31-34).

Textul biblic nr.6
Biblia evocă uciderea în masă a tuturor copiilor și femeilor din Țara Vasanului.
„Domnul Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre şi pe Og, regele Vasanului, cu tot poporul lui, şi noi l-am bătut, încât nimeni de la ei n-a rămas viu. În vremea aceea am luat toate cetăţile lui, că n-a fost cetate pe care să n-o luăm de la ei. Am luat şaizeci de cetăţi, toată latura Argob, ţara lui Og al Vasanului. Toate cetăţile acestea erau întărite cu ziduri înalte, cu porţi şi cu încuietori, afară de cetăţile neîntărite care erau foarte multe. Şi le-am nimicit, cum făcusem şi cu Sihon, regele Heşbonului, pierzând fiecare cetate cu bărbaţi, femei şi copii. Iar toate vitele şi cele jefuite prin cetăţi ni le-am luat ca pradă.”. (Deuteronom 3, 3-7).

Textul biblic nr. 7 – Moise comandă exterminarea a șapte neamuri din țara Canaanului, viitorul Israel
Iată și textul ce conține concepții xenofobe precum interzicerea oricărui contact cu membrii a șapte neamuri canaanite, de origine semită, pe motivul superiorității poporului israelit față de toate celelalte popoare de pe pământ. Biblia ortodoxă prezintă exterminarea celor șapte neamuri într-un alt capitol. Nu se cunoaște dimensiunea numerică a masacrelor, nefiind menționată în textele biblice.
„Când Domnul Dumnezeul tău te va duce în pământul la care mergi ca să-l moşteneşti şi va izgoni de la faţa ta neamurile cele mari şi multe şi anume: pe Hetei, pe Gherghesei, pe Amorei, pe Canaanei, pe Ferezei, pe Hevei şi pe Iebusei – şapte neamuri, care sunt mai mari şi mai puternice decât tine – Şi le va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale şi le vei bate, atunci să le nimiceşti, să nu faci cu ele legământ şi să nu le cruţi. Să nu te încuscreşti cu ele: pe fiica ta să nu o dai după fiul lui şi pe fiica lui să nu o iei pentru fiul tău, Că vor abate pe fiii tăi de la Mine ca să slujească altor dumnezei, şi se va aprinde asupra voastră mânia Domnului şi curând te va pierde.”. (Deuteronom 7, 1-4).
„Că eşti poporul sfânt al Domnului Dumnezeului tău şi te-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I fii poporul Lui ales din toate popoarele de pe pământ.”. (Deuteronom 7, 6).
„Domnul Dumnezeul tău va izgoni dinaintea ta popoarele acestea încetul cu încetul; nu poţi să le pierzi repede, ca să nu se pustiiască pământul şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele câmpului; Ci ţi le va da Domnul Dumnezeul tău şi le va pune în mare tulburare, încât vor pieri. Va da pe regii lor în mâinile tale şi tu vei pierde numele lor de sub cer: nimeni nu-ţi va putea sta înainte până îi vei stârpi.” (Deuteronom 7, 22-24).
„Ascultă, Israele, de acum tu vei trece Iordanul, ca să intri şi să cuprinzi popoare mai mari şi mai puternice decât tine şi cetăţi mari cu ziduri până la cer.” (Deuteronom 9,1).

SFÂNTUL ILIE – MĂCELARUL DE LA PÂRÂUL CHIȘONULUI
În cartea III Regi 18, 18-36, este prezentat un masacru, săvârşit cu cruzime și personal de către Ilie (Eliyah) Tesviteanul . Vom proba faptul că personajul biblic este proclamat „Sfântul și Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul” de către cultul Biserica Ortodoxă Română și este sărbătorit în calendarul ortodox, în fiecare an, la data de 20 iulie. Desemeni BOR a alcătuit o rugăciune specială de cinstire denumită „Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul”.
După jertfirea animalului, Ilie declanșează un veritabil măcel în numele Dumnezeului lui Israel: “Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei! Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo.” (3Reg.18,40).
Textul următor întărește afirmația referitoare la crimele lui Ilie: „Şi a spus Ahab Izabelei, tot ce a făcut Ilie şi cum a ucis pe toţi proorocii cu sabia.” (3Reg.19,1).
Menționăm că în textul biblic nu este specificat nici un comentariu critic despre gravitatea faptelor criminale ale Sfântului Ilie Tesviteanul. Se consemnează doar masacrul provocat într-o singură zi de Sfântul Ilie care a omorât prin înjunghiere patru sute cincizeci de oameni din motive religioase.
Textul de mai jos consemnează o altă comandă directă a lui Dumnezeu pentru uciderea unor ființe umane: „Şi a fost către el un glas care i-a zis: «Ce faci aici, Ilie?».” (3 Regi 19, 13). „Şi a zis Domnul: «Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc şi, când vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael; Pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău! Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela să-l omoare Iehu, iar cine va scăpa de sabia lui Iehu, pe acela să-l omoare Elisei.».” (3 Regi 19, 15-17).

Când omida credea că lumea se sfârşeşte, s-a transformat într-un fluture

Încuviinţam formal cotidianul şi acceptăm realitatea ce ne înconjoară, dar trăim într-o lume a noastră. O lume paralelă, care se intersectează, din când în când, cu lumea în care trăim.

Simţim câteodată, nevoia de linişte, de retragere în lumea noastră, cu gândurile noastre, niciodată mărturisite celorlalţi, indiferent de gradul de încredere sau dragoste, ce ne leagă de ei. Chiar dacă asta durează câteodată foarte puţin, cât ne retragem în locul în care și regele merge pe jos, nu putem nega că nu evadăm într-o lume paralelă, pe care o putem numi simplu, gândurile mele…

Simţim nevoia de izolare, nu pentru că prezenţa celor din jur ne-ar deranja (câteodată se întâmplă!) ci pentru a rămâne cu noi înşine, pentru a ne “încărca bateriile” ca să putem face faţă presiunii cotidianului ce ne învăluie fără milă. Adevărata savoare a vieții se găsește înlăuntrul nostru, pentru că doar acolo, o putem modela şi pregăti pentru  ce va urma. Universul interior, lumea noastră paralelă, este cea care ne determina să mergem mai departe.

Sunteți bombardaţi cu informaţii, despre cum să ne comportăm, cum să devenim noi înşine, cum să devenim mai buni, mai frumoşi şi mai deştepţi, vi se predau cursuri de yoga, de meditaţie, qi cung, tai khi, fără a vi se spune că, de fapt, fiecare dintre aceste îndeletniciri, sau sporturi, spuneţi-le cum vreţi, sunt nişte lucruri ce aparţin în exclusivitate grupului, sau oamenilor dintr-o anumită zonă, cu o anumită credinţa şi filozofie de viaţă, iar a încerca-o pe oricare dintre ele, înseamnă a te dedica în totalitate, a renunţa la modul tău de viaţă şi a îmbrăţişa credinţa, filozofia şi obiceiurile celor care, de mii de ani fac, instinctiv, ceea ce fac. Altfel, e apa de ploaie…

Am întâlnit în drumurile mele, într-un parc din Beijing, un bătrân care făcea nişte nişte mişcări ciudate, de o fluiditate şi o armonie pe care o puteai percepe aproape fizic… Când şi-a terminat exerciţiile, sau dansul, m-am apropiat de el şi, din vorbă în vorbă, l-am rugat să mă înveţe şi pe mine mişcările de Qi Cung. A zâmbit în şi mi-a spus: “Uite-te la copac, când bate vântul. Cine-l învaţă cum să-şi mişte frunzele şi crengile?” Apoi a adăugat: “Qi Cung-ul nu este un sport, pe care să-l “înveţi” este filozofie, credinţa locului şi mai ales înţelegere…”

O altă întâmplare am trăit-o la Katmandu, când mă pregăteam să urc, mai în glumă mai în serios pe Himalaya, ca să descopăr o bucată din filozofia şi modul de viaţă al învăţaţilor nevăzuţi, care trăiesc în lumea lor, pe munte, evident o lume paralelă cu a noastră. Vorbeam cu un guru din partea locului, despre yoga şi beneficiile ei. M-a întrebat dacă ştiu ce e aia yoga. I-am răspuns da, normal, ştiu şi o grămadă de asane, mudre şi alte exerciţii. ”Arată-mi”. M-am apucat să-mi chinui corpul în cele mai complicate (credeam eu!) asane pe care le învăţasem de-a lungul vremii, ca o demonstraţie a desăvârşirii mele yoghine. După ce am terminat, şi mă aşteptam la aplauze, cuvintele lui m-au lovit cu o forţă pe care am perceput-o aproape în fiecare atom al minţii mele. “Când vei renunţa la ceea ce eşti, vei deveni ceea ce ai putea fi”. Mai târziu, mult mai târziu, am cunoscut hinduismul, cu filozofia, istoria şi cultura lui. Abia atunci atunci am înţeles de ce bătrânul yoghin, în loc să râdă de “măiestria” mea a preferat să-mi deschidă ochii, ca unui copil nou născut…

Cunoașterea înseamnă împlinire, cunoașterea înseamnă putere. Nu sunt profesor. Nu sunt guru. Nu sunt deţinătorul adevărului absolut. Aş vrea doar, să fiu călăuza voastră într-o lume paralelă…

     Voi începe o serie de seminarii sau prelegeri despre lumea paralelă, despre lumea din interiorul tău, aşa cum n-ai cunoscut-o până acum. Te voi ajuta s-o descoperi, apoi s-o cunoşti, aşa cum n-ai făcut-o niciodată şi nici măcar nu sperai că o vei putea face…
     Scrie-mi pe adresa de email calauza@emdapro.ro , până la 15 septembrie, dacă vrei să ne întâlnim într-o sală cochetă din Bucureşti şi să stăm de vorbă.
Sala are doar 30 de locuri. Dacă vor veni mai mulţi, nici o problemă, există alături o sală mai mare.

   Vă voi comunica prin email data, ora şi locul de întâlnire, plus alte detalii. Vă aştept.

   Dragoș Vasilescu