Nu sunt decât parțial adeptul teoriilor conspirației, multe dintre ele s-au dovedit a fi un fâs, mai mare sau mai mic, dar și mai multe, după zeci sau sute de ani de tăcere, s-au dovedit a fi reale. Întotdeauna, cei care au puterea, ascund prostimii descoperirile întâmplătoare sau nu, pentru a nu crea degringoladă, sau, de cele mai multe ori, pentru ca o anumită ramură bine dezvoltată a industriei să nu piardă.
Începând de la marea invenţie a lui Tesla, care și-a testat teoria la laboratorul său din Pike’s Peak, a dovedit că, prin această invenție, putea alimenta fără fir becurile și toate celelalte aparate electrice. Intenția lui Tesla a fost să condenseze energia prinsă între pământ și atmosfera superioară și să o transforme într-un curent electric. După trei ani de teste, Tesla a anunțat această descoperire într-o lucrare publicată în decembrie 1892, intitulată „Disiparea electricității”, demonstrând că energia radiantă este dintotdeauna în atmosfera noastră și poate fi folosită cu investiții minime de către toți, oriunde în lume.
Deci, acum 130 de ani, un savant genial a avut o idee care ar fi schimbat fața lumii. Dar folosind-o, un sfert din populația planetei și-ar fi pierdut locurile de muncă și câțiva milionari ar fi devenit multimiliardari. Petrolul n-ar mai fost exploatat, miliardele de kilometri de cabluri ar fi dispărut și multe multe, altele… Pentru “binele” omenirii potentații vremii au ascuns invenția lui Tesla, au banalizat-o și au declarat inventatorul nebun. Totuși, invenția lui Tesla se folosește astăzi, la o scară infimă, la încărcarea wireles a telefoanelor și la alte mici chestii. Unde am fi fost azi, dacă am fi avut energie liberă la dispoziţie?
N-aș vrea să mă refer prea mult la teoriile conspiraţiei legate de religie. Aici, totul este o nebuloasă, din cele mai vechi timpuri. Iisus Nazarineanul este născut la Bethlehem (111 km de Nazaret), Maria Magdalena zugrăvită drept prostituată, cu toate că evangheliile gnostice (evanghelia după Filip, după Marcu, după Iuda, sau evanghelia după Toma) spun altceva. Dar gnosticii au fost declaraţi dintotdeauna dușmanii creștinismului, pentru că, prin scrierile lor, contraziceau “sfintele scrieri” ale “sfinților părinți”. O parte dintre textele gnosticilor au fost distruse de cler, dar o parte importantă dintre acestea află în marea Bibliotecă a Vaticanului și nu vor fi puse niciodată la dispoziția marelui public, clerul ghidându-se după sintagma “ce nu știi, nu există”…
Apropo de Biblioteca Vaticanului. La 28 octombrie 2019, printr-o scrisoare apostolică în formă de motu proprio, papa Francisc a schimbat denumirea” Arhivei Secrete a Vaticanului” în ”Arhiva Apostolică a Vaticanului”. Scrisoarea poartă data de 22 octombrie 2019, comemorarea liturgică a Sfântului Ioan Paul al II-lea, iar decizia intră în vigoare din ziua publicării în L’Osservatore Romano. Având, în decursul secolelor, diferite denumiri – ”novum”, “apostolicum” și, din 1646, “secretum” – pontiful subliniază că termenul “secretum” arăta faptul că arhiva este ”privată, separată, rezervată” papei, începând cu Paul al V-lea, în jurul anilor 1610-1612.
Această terminologie era folosită cu același înțeles de către cancelariile regatelor și suveranilor timpului. Odată cu pierderea legăturii dintre limba latină și limbile moderne (se remarcă în scrisoarea apostolică), s-a simțit mereu nevoia de a explica termenul ”secretum” care însoțea identitatea și misiunea Arhivei Vaticanului, un termen care ”a început să fie greșit înțeles, colorat cu nuanțe ambigue și chiar negative”. De exemplu, conferindu-i înțelesul de ”ascuns, care nu trebuie dezvăluit, rezervat unui număr restrâns de persoane”. Acest înțeles este exact “contrariul a ceea ce a fost dintotdeauna și intenționează să fie mai departe Arhiva Secretă a Vaticanului”. De aici, decizia papei de a modifica termenul de ”Arhivă Secretă” în ”Arhivă Apostolică” a Vaticanului.
Ce se știe despre Arhivele Vaticanului, este foarte puțin în comparație cu realitatea. Oficial, există peste 80 de kilometri de rafturi cu manuscrise, cărţi rare și înscrisuri pe diferite suporturi. Am avut norocul să petrec ceva timp acolo și am aflat, la o bere cu băieții în fustiță, că galeriile se sub cetatea Vaticanului nu s-ar întinde doar sub piața San Pietro. Statul Vatican are o suprafață de 0,44 km2, ceea ce înseamă 440.000 m2. Dintre cei patru sute de mii de metri pătrați, peste 300 de mii reprezintă subsolul Vaticanului. Și, mai mult decât atât, subsolul are o adâncime de trei nivele. În această formidabilă tainiță, se găsesc o grămadă de lucruri, nu doar cărți și manuscrise, ci și artefacte, pe care și le-ar dori cele mai mari muzee ale lumii și marile laboratoare de cercetare. Dar, de aici încolo, totul devine o teorie a conspirației și, evident, se vor găsi destui care să urle că nu e adevărat și să mă înjure! Și d-aia nu mai pot eu!
O altă teorie a conspirației este cea despre proveniența Manuscrisului lui Voynich, numit așa după Wilfrid Michael Voynich, cunoscut și ca manuscrisul de la Vila Mondragon. Este un manuscris cifrat misterios, încă nedescifrat, despre care nu se cunoaște nici autorul și nici data apariției. Manuscrisul lui Voynich are forma unei cărți ilustrate cu 232 pagini. Textul este scris cu litere și cuvinte neidentificate, fără greșeli, tăieturi sau corecturi. Desenele în schimb, sunt executate cu mai puțin talent. Ele reprezintă plante, oameni, animale și teme astronomice. Plantele de exemplu, nu au putut nici ele fi identificate. Recent s-a descoperit că hârtia folosită provine din secolul XIV, la fel cerneala și pigmenții folosiți la desene. Textul însă, dă mare bătaie de cap lingviștilor și experților în documente cifrate. Teoria conspirației spune că manuscrisul ar proveni dintr-un univers paralel, dar, până acum, cercetătorii n-au căzut de acord asupra existenței universurilor paralele, așa că… rămâne teoria unui savant canadian care susține că manuscrisul este scris într-o limbă, “moartă”, proto-romanică, o precursoare a limbii române! Deci, tot românii, săracii…
La o simplă căutare pe net, veţi găsi mii de teorii ale conspirației, sub diferite forme, începând de la aranjamente politice și economice ale marilor puteri și terminând cu cea mai nouă, aceea a vaccinelor anti covid. O poveste pe care am auzit-o de curând și pe care sunt tentat s-o cred este următoarea: O gașcă de trei amici, ce lucrau într-o mare companie de software din Silicon Waley, se hotărăște să plece într-o excursie în Europa. Doi dintre ei, vaccinați, al treilea, anti vaxxer convins. Nici plecarea în Europa nu-l convinge să se vaccineze, așa că, folosind resursele companiei, își confecționează documentele necesare. Toate bune și frumoase, controlul vamal a mers ok, excursia în Europa de excepție, dar la întoarcere… belea! Ofițerul Vamal după trecerea prin filtre, îl invită pe cel nevaccinat cu el, sub pretextul că a încălcat legea, fiind nevaccinat, dar declarând “cu acte” că și-a făcut vaccinul. Omul scoate hârtiile, protestează, arată că are toate documentele în regulă, că au fost scanate de ofițerii de la intrare, dar primește un răspuns care îl lasă cu gura căscată: “nu documentele au fost scanate, te-am scanat pe tine și nu ești vaccinat!”
Când am auzit povestea, am început să-mi pun întrebări. Am căutat pe internet și am aflat că proteinele Spike (glicoproteină S) se pot detecta cu ajutorul unui fascicul de radiații cu o anumită lungime de undă, fără analize, fără donare de sânge, salivă sau caca. Așa că, încă o teorie a conspirației s-a arătat a fi adevărată. Aceea a depistării anumitor elemente din interiorul corpului uman cu ajutorul unor scannere. Evident, sistemul nu va fi folosit prea curând în medicină, pentru că ar fi un atac ucigător pentru marile trusturi farmaceutice ce produc reactivi, medicamente și toate celelalte necesare pentru diagnosticare.
Dar… ce nu știi, nu există, așa că viața merge înainte, cu sau fără 5G!
Dragoş Vasilescu 