Iar și-a băgat dracu’ coada în BOR! Adânc!

Reprezentativ

Publicam în urmă cu câteva săptămâni articolul Biserica Ortodoxă Română – complicele crimelor religioase?, articol care a stârnit o grămadă de comentarii atât pe blogul meu, pe facebook și mai ales în lumea “nevăzută” a băieților în fustiță. Informația a fost preluată de posturile tv de știri, de ziare şi de câteva bloguri. Ca să nu vă întrerup din citit, vă spun că era vorba despre un teolog, preotul Vasilică Militaru, care a făcut o plângere penală BOR, prin care (veţi vedea mai jos detaliile) cerea aducerea învățăturilor religioase în concordanță cu legile românești, “(…) cu mențiunea că orice cult religios, asociație religioasă sau grupare religioasă are obligația să respecte Constituția și legile României și să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, conform art.5, alin. (4) din Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general la cultelor.” Prima reacție a fost a BOR, prin purtătorul de cuvânt, care a încercat să minimalizeze demersul lui Militaru, făcându-l  un pic nebun! Nebun pentru că a ieșit din linie și a cerut ca și Biserica să respecte legea. Și nu doar BOR, ci și celelalte culte religioase din România. Deci, cine ridică vocea și atrage atenţia că Biserica a greșit, nu doar e nebun, ci și iresponsabil! Am primit o grămadă de telefoane, de la “fețe bisericești”, mai mari sau mai mărunțele, care îmi cereau imperativ textul plângerii penale, pentru a ști cu ceva timp înainte de ce este acuzată Biserica. Nesimţirea a mers până acolo încât am fost “amenințat” cu excomunicarea din biserica ortodoxă, iar la răspunsul meu tranșant „mi se rupe”, băiatul în fustiță a tăcut, apoi a adăugat moale “da, dar nu vei mai fi înmormântat cu preot…”. Mă și vedeam văduvind biserica de taxa de înmormântare, chestie care m-a întristat foarte tare. Și acum sunt un pic trist… Altul, tot din tagmă, neștiind despre ce e vorba, dar știindu-mi telefonul, mi-a reproșat că “le răpesc oamenilor iluzia nemuririi…”. Păi dacă tot e o iluzie și tu, ca preot afirmi asta, de ce vă mai zbateți să faceți oamenii să creadă în iluzii? Răspunsul e simplu: ochiul dracului! Discuții au fost multe, unele de un infantilism ridicol, altele amenințătoare, “s-a vorbit” despre focul iadului și blestemul sfinților, despre liniștea veșnică și aprovizionarea cu smoală, concluzia fiind aceeași: vrem “și noi” textul plângerii! Uite-l! De comun acord cu Vasilică Militaru, am decis să-l public. Și totodată să atrag atenția șefilor cultelor creștine să-și pună acoliții să citească foarte atenți textul, pentru că, indiferent de orientarea cultului lor, încalcă într-un fel sau altul legile românești. Spun acoliții, pentru că nu-l văd pe Dan Ilie Cobotea sau pe Ioan Robu “să piardă timpul lor extrem de prețios” cu lecturarea celor treizeci de pagini ale plângerii penale. Sau, mai știi? Că doar ei îşi „pun binecuvântarea”, adică dau BT-ul final lucrărilor religioase, “cărţile sfinte”, în care crima, adulterul, homosexualitatea și prostituția sunt ridicate la rang de “învăţături sfinte”!

Mai jos aveți textul integral al plangerii penale.

 Către: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU                                                                                                  

                                    DOMNULE PROCUROR GENERAL

Asociația NEAMUL ROMÂNESC prin reprezentant legal Militaru Vasilică, în calitate de președinte al Asociației și de preot desemnat al grupării religioase Credința Neamului Românesc, (…) cu adresa de corespondență Agenția Poștală Poiana Largului, Județul Neamț, cod poștal 617347, formulează prezenta

PLÂNGERE PENALĂ

Împotriva prezumtivilor făptuitori Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu numele Dan Ilie Ciobotea și membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu adresa de corespondență Administrația Patriarhală, Cancelaria Sfântului Sinod, Aleea Dealul Mitropoliei, nr.25, RO – 040163, București IV, pentru săvârșirea infracțiunii de „promovare în public a unor idei și concepții rasiste și xenofobe precum violența și crima pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora” prevăzută și pedepsită de art. 2, lit.a, și art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, modificată și completată cu Legea 217/2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr.558/27.07.2015.

Motivele plângerii:

În fapt, susnumiții au promovat și promovează public texte care incită la ură religioasă, au propagat verbal și în scris idei și concepții rasiste și xenofobe precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unei rase și inferioritatea altora, incitarea la xenofobie. Totodată, susnumiții au promovat și promovează public persoane care au săvârșit crime, pe motive etnice, rasiale și religioase. Aceste crime au atins dimensiunea genocidului și a crimelor împotriva umanității, așa cum sunt definite astăzi în legislația internațională.

Astfel, susnumiții au îndrumat, binecuvântat și aprobat tipărirea și comercializarea pe teritoriul României a cărții intitulate Biblia ortodoxă din care cităm de pe pagina de început: „BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”.

Vom proba faptul că publicația aparținând cultului BOR, indicată mai sus, conține texte care prezintă crime comise cu violențe și masacre, mergând până la dimensiunea de genocid, săvârșite de o populație ce se considera superioară în raport cu celelalte rase, tratate ca rase inferioare. Toate crimele ce vor fi expuse în prezenta Plângere penală au ca justificare „idei și concepții precum rasismul, xenofobia și superioritatea unei rase față de altele, considerate inferioare, pe motive etnice, rasiale și religioase”, conform legislației în vigoare.

Totodată, membrii Sfântului Sinod aprobă anual „Calendarul creștin ortodox”, tipărit și comercializat pe piața bisericească în milioane de exemplare. În acest Calendar sunt nominalizate personaje biblice criminale care sunt cinstite ca „Sfinți”.

Sfinții criminali beneficiază, în cadrul cultului B.O.R., de slujbe speciale ce conțin rugăciuni dedicate glorificării activității lor criminale.

Aceiași sfinți din Calendar, cu activități criminale dovedite, sunt pictați pe pereții și pe icoanele zecilor de mii de biserici ortodoxe din România. Sute de biserici și mănăstiri ortodoxe au desemnat hramul, adică ocrotitorul, unui sfânt care a săvârșit un masacru pe motive religioase.

Ziare tipărite, ziare on-line și pagini on-line, adică publicații oficiale ale Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române și ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, promovează ideile și concepțiile interzise prin legea specială în România. Vom proba cum însuși Patriarhul Daniel promovează public, prin predicile sale, aceste persoane cu activitate criminală și cu activități evidente de xenofobie și rasism pe motive etnice, rasiale și religioase.

La finalul Plângerii penale sunt expuse, ca probe, temeiurile legale privind responsabilitatea făptuitorilor indicați.

Cultul Biserica Ortodoxă Română are obligația, potrivit dispozițiilor art. 5, alin.(4) ale Legii 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, „să respecte Constituţia şi legile ţării şi să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, inclusiv să respecte prevederile legale referitoare la interzicerea promovării publice a ideilor și concepțiilor rasiste și xenofobe pe motive etnice, rasiale și religioase. Fiind o organizație religioasă de utilitate publică, cu atât mai mult trebuie să respecte legile în vigoare

Biblia ortodoxă, denumită și Sfânta Scriptură, este considerată de cultul BOR o culegere de texte sacre revelate, scrise sub inspirația Duhului Sfânt. În Biblie sunt expuse numeroase dialoguri directe cu Dumnezeu, care acordă caracterul sacru al respectivelor texte scripturistice.

Pentru a proba afirmațiile de mai sus, vom cita dintr-un manual de studiu pentru elevii de seminarii teologice ortodoxe din România.

„Teologia Dogmatică – Manual pentru seminarii teologice”, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1991, pr.prof.dr. Isidor Todoran și arhid.prof.dr. Ioan Zăgrean precizează în paginile 72 și 73, cităm:

„Sfînta Scriptură sau Biblia (de la grecescul ßißƛioƞ, ßißƛiɑ – carte, cărți) este o colecție de cărți sfinte, scrise de prooroci, apostoli și alți oameni aleși, sub inspirația Duhului Sfînt; ea cuprinde adevăruri de credință, norme de purtare, precum și unele relatări istorice, pe care Dumnezeu le-a descoperit spre a fi scrise, păstrate și transmise credincioșilor în scopul mântuirii. Deoarece ea cuprinde adevăruri descoperite de Dumnezeu, i s-a spus și Cuvântul lui Dumnezeu.”. A se vedea fila nr.1, Anexa nr.2.

Același Manual citat expune structura Bibliei: „Sfînta Scriptură se compune din două părți, și anume: Vechiul Testament și Noul Testament. Vechiul Testament ne înfățișează istoria revelației de la Adam până la Hristos și cuprinde 39 de cărți canonice sau inspirate, la care se adaugă încă 13 cărți și fragmente de cărți necanonice, dar bune de citit, fiind ziditoare de suflet …”. (Teologia Dogmatică – Manual pentru seminarii teologice, pag.73). A se vedea fila nr.2, Anexa nr. 2.

Citatele din prezenta Plângere penală sunt extrase din primele cinci cărți ale Vechiului Testament considerate „canonice sau inspirate”.

Manualul de teologie atribuie lui Dumnezeu toate scrierile Vechiului Testament.

„Întreaga Scriptură este o operă inspirată de Duhul Sfînt. Deși în cărțile Vechiului Testament nu se afirmă nicăieri că ele sînt cărți inspirate, din numeroase locuri rezultă că autorii acestora le-au scris după porunca lui Dumnezeu.”. (Teologia Dogmatică – Manual pentru seminarii teologice, pag.73). A se vedea fila nr.2, Anexa nr. 2.

Probe privind faptul că Dumnezeu din Vechiul Testament este considerat, de către cultul BOR, același cu Dumnezeu „Tatăl” din Sfânta Treime.

Biserica Ortodoxă Română mărturisește pe Dumnezeul Sfintei Treimi, care include și pe Dumnezeu Tatăl, conform art.1 din Statutul privind organizarea și funcționarea BOR: „Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creștinilor ortodocși (…) care mărturisesc pe Dumnezeu în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, pe temeiul Sfintei Scripturi”.

Este de notorietate teologică faptul că Dumnezeu „Tatăl” din Sfânta Treime este identificat cu Dumnezeul Vechiului Testament: „Dumnezeirea Tatălui, necontestată de nimeni dintre cei ce cred, chiar și eretici fiind, Tatăl este general afirmat ca Dumnezeu, «atotțiitorul, făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor», și așa în toate mărturisirile de credință, în cult și în rugăciuni, ca tată al tuturor.”. (Teologia Dogmatică – Manual pentru seminarii teologice, pag.128). A se vedea fila nr.3, Anexa nr. 2.

În general, când BOR vorbește despre Dumnezeu, se referă la persoana Tatălui.

„Referitor la numirile date Persoanelor divine: Tatălui i se atribuie numele de Dumnezeu, Fiului de Domn și Duhului Sfânt de Duh, fără ca prin aceasta să fie despărțiți și nici amestecați, ci de aceeași ființă și putând fiecare în parte să fie numit Dumnezeu, Domn și Duh.”. (Teologia Dogmatică – Manual pentru seminarii teologice, pag.132). A se vedea fila nr.4, Anexa nr. 2.

Creștinii ortodocși sunt educați că Dumnezeu din Sfânta Treime, prin Fiul său Iisus Hristos, interzice oamenilor sub titlul de poruncă divină, orice crimă sau agresiune fizică asupra semenilor. Totodată, Dumnezeului „Tată” îi este atribuită porunca „Să nu ucizi” din Decalog sau Tablele Legii.

Dar potrivit Sfintei Scripturi Ortodoxe, același Dumnezeu din Sfânta Treime, denumit frecvent „Dumnezeul lui Israel” și considerat „Tatăl” de către dogma ortodoxă, comandă și binecuvintează crime religioase în masă. Dumnezeu „Tatăl” este prezentat în Biblie ca un Zeu răzbunător, nemilos, însetat de sânge uman, ucigaș de copii nevinovați și de mame.

Este vorba despre o eclesiologie dihotomică și de o manipulare religioasă de tip subliminal ce induce în eroare credincioșii ortodocși. Ei sunt învățați că Dumnezeu odată poruncește categoric „Să nu ucizi” și condamnă orice tip de crimă, indiferent de motivul acesteia, iar în alte situații același Dumnezeu acceptă crima și chiar o comandă personal.

Un Dumnezeu al iubirii față de toți oamenii, nu poate fi în același timp un Dumnezeu ucigaș.

Agravant este faptul că toți clericii ortodocși, care activează sub controlul strict al ierarhilor Sinodului, aprobă tacit crima pe motive religioase și consideră că Dumnezeu făcea un act de dreptate divină atunci când aceste crime erau comise de oameni în numele Lui. Ierarhii ortodocși, majoritatea cu doctorate universitare și profesori la facultățile de teologie, motivează invariabil: „Noi nu putem nega ceea ce a hotărât Dumnezeu. Așa ne învață Sfânta Biserică pentru că așa scrie în Sfânta Scriptură.”. Și, la fel sunt educați toți teologii, viitori clerici, în seminariile și facultățile de teologie ortodoxă din întreaga țară.

Dar nimeni nu a prezentat un atestat semnat de Dumnezeu, prin care Acesta să autentifice  crimele atribuite Lui în Vechiul Testament.

Vom proba faptul că personaje biblice precum Moise și Ilie, care au săvârșit crime în masă pe motive etnice și religioase, sunt glorificate și proclamate „Sfântul Prooroc Moise” și „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” de către cultul creștin Biserica Ortodoxă Română.

În Biblia ortodoxă se acreditează explicit ideea, fascistă conform legilor în vigoare, că un popor „ales de Dumnezeul lui Israel” avea dreptul să omoare toate celelalte popoare care-i stăteau în cale, să jefuiască și să ocupe teritorii pentru a-și asigura supremația pe întreg pământul. Dumnezeu, prezentat ca fiind incoerent în luarea deciziilor, încălcându-și propriile porunci divine, comanda uciderea celor care refuzau să-I recunoască supremația și poruncile prezentate prin „aleșii” Lui pe pământ. Iar persoanele, „alese” de Dumnezeu și recunoscute „sfinte” de către cultul BOR, executau crimele religioase.

„Teologia Dogmatică – Manual pentru seminariile teologice” prezintă elevilor români, în acord cu textele biblice indicate, tocmai ideea superiorității unui popor denumit în mod xenofob și rasist „poporul ales”, la pag.208, cităm:  „Hotărârea divină de alegere a unui popor din chaldeanul Avram, ca urmare a înmulțirii fărădelegilor între oameni și a căderii în idololatrie, va aduce cu sine de acum înainte pregătirea omenirii în vederea mântuirii pe două linii: pe cea a poporului ales și pe cea a popoarelor păgâne.”. A se vedea fila nr.5, Anexa nr. 2.

Afirmațiile predate elevilor seminariști sunt false. Sfânta Scriptură abundă de „fărădelegi” și de „căderi în idololatrie” produse de însuși poporul denumit „ales”, provenit din chaldeanul Avram. În mod xenofob și rasist, poporul geto – dac al strămoșilor românilor este denumit „popor păgân” de către cultul BOR pentru că nu era „popor ales”.

Textele de mai jos susțin discriminatoriu existența unei rase superioare, denumită în Biblia ortodoxă rasa semită a evreilor sau israeliților, care nu trebuie să se „spurce” prin întreținerea de relații sexuale cu femeile aparținând altor rase, de ne-evrei, considerate „inferioare”. Deasemeni, textele prezintă cazuri clare de rasism și xenofobie pe motive religioase.

Lecturarea Bibliei face parte din educația religioasă a minorilor, fiind recomandată de către profesorii de religie în școlile și liceele românești, fără o atenționare expresă asupra violenței și crimelor din pasaje precum cele ce vor fi citate. Copiilor români li se inoculează ideea fascistă de existență a unui popor evreu „ales”, fapt recunoscut și de majoritatea populației românești.

Aceste texte sunt justificate în fața elevilor ca fiind demonstrarea Atotputerniciei lui Dumnezeu și o formă de pedagogie divină privind pedepsirea celor ce nu I se supun. Deasemeni se transmite explicit concepția că repezentanții „poporului ales” au dreptul să facă orice, inclusiv crime, în numele lui Dumnezeu.

Există oricând pericolul ca unul dintre textele biblice prezentate mai jos să fie citite de către copii, adolescenți sau persoane adulte care să înțeleagă că Dumnezeu poate comanda oricând unor oameni „aleși” săvârșirea de crime și violențe împotriva celor care ar îndrăzni să-I nege existența.

Invocând astfel de texte declarate sfinte, există oricând riscul ca anumite persoane religioase exaltate să copieze modelul biblic și să-și ucidă semenii pe motivul că „Dumnezeu le-a poruncit, așa cum au primit poruncă Moise sau Ilie”.

Deasemeni, există pericolul public de apariție a unor organizații care, după exemplul Dumnezeului Vechiului Testament, să promoveze incitarea la ură, xenofobia, rasismul, superioritatea unei rase pe motive religioase și inferioritatea altora, precum și discriminarea religioasă. Toate aceste fapte pot fi oricând justificate folosind modelul violențelor și crimelor „sfinte” prezentate în Sfânta Scriptură.

Prin urmare, este inadmisibil ca românilor credincioși ortodocși să li se mai prezinte în anul 2018 exemple de sfințenie ale unor criminali, precum și fapte xenofobe și criminale de tipul celor expuse mai jos.

Întrucât legea românească interzice promovarea ideilor și concepțiilor xenofobe și rasiste și totodată condamnă promovarea ideologiei superiorității unor rase, pe motive etnice sau religioase, este obligația noastră să supunem, atenției organelor judiciare, izvoarele educației primare religioase efectuată pe baza unor texte scripturistice cu asemenea idei și concepții ilegale explicite.

Totodată, cultul religios denumit Biserica Ortodoxă, ce a fost declarat prin lege instituție de utilitate publică, a menționat „Biserica Ortodoxă Română este biserica Neamului Românesc” la art.5, alin.2 din Statutul privind organizarea și funcționarea BOR.

Asociația Neamul Românesc are printre obiective, cităm: „crearea unui climat moral religios sănătos, în care toţi cetăţenii români să convieţuiască şi să muncească paşnic; conştientizarea liderilor religioşi şi a clerului din România, că interesul Neamului stă deasupra intereselor de cult religios sau grupare religioasă; conştientizarea acestor lideri religioşi că Dumnezeu este Unul, indiferent de modul dogmatic şi canonic în care Îl interpretează ei; scopul cultelor trebuie să fie pacea şi iubirea indivizilor dintr-un Neam, şi nicidecum învrăjbirea şi dezbinarea lor în numele lui Dumnezeu”. A se vedea filele nr.3-4, Anexa nr. 1.

În aceste condiții, Asociația Neamul Românesc se consideră direct vătămată de apologia crimelor xenofobe, rasiste și religioase, făcută public de ierarhii cultului religios B.O.R.. Mai ales că acest cult religios este majoritar și este recunoscut, prin lege, persoană juridică de utilitate publică (conform art.8, alin.1 din Legea 459/2006).

Totodată ne constituim parte civilă în procesul penal, urmând a stabili cuantumul despăgubirilor materiale în funcție de cheltuielile prilejuite de respectivul proces.

Violența și crima pe motive etnice și religioase sunt prezente frecvent în Vechiul Testament, dar ne vom limita la câteva exemple relevante ca probe.

  1. Probe privind promovarea ideilor și concepțiilor de tip xenofob și rasist în textele Bibliei ortodoxe

Textele următoare promovează explicit ideologia privind superioritatea unui popor, denumit „sfânt” și „ales”, față de toate toate celelalte popoare și neamuri ale pământului, considerate inferioare pentru că erau necredincioase în raport cu „adevărata credință”. Este prezentat un Dumnezeu terorist, nemilos și răzbunător care „împrăștie frica și groaza peste popoare” de pe pământ, aflate „sub tot cerul”, în favorarea unicului „popor ales dintre toate neamurile” și „din toate popoarele de pe pământ”. Acest „popor ales” este nominalizat în Biblia ortodoxă ca „poporul evreu” sau „poporul israelit”.

Concepția rasistă și xenofobă a împărțirii întregii umanități între „evrei”, „poporul ales”, și „ne-evrei”, cuprinzând toate celelalte popoare și neamuri decât evreii, persistă până în zilele noastre. Această concepție rasială de împărțire a oamenilor între „evrei” și „ne-evrei” este menționată în art.2, lit.(a) din Legea 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Vom prezenta câteva texte biblice relevante în acest sens.

„De vei asculta cu luare aminte glasul său şi vei face toate câte îţi poruncesc şi de vei păzi legământul Meu, Îmi veţi fi popor ales dintre toate neamurile, că al Meu este tot pământul, iar voi Îmi veţi fi preoţie împărătească şi neam sfânt. Spune cuvintele acestea fiilor lui Israel: De veţi asculta cu luare aminte glasul îngerului Meu şi veţi împlini toate câte vă voi spune, voi fi vrăjmaş vrăjmaşilor tăi şi potrivnicilor tăi le voi fi potrivnic.”.(Ieșirea 23, 22), pag.93 Biblia anexă.

„Din ziua aceasta voi începe Eu a împrăştia înaintea ta frică şi groază peste popoare, sub tot cerul; cei ce vor auzi de tine se vor cutremura şi se vor îngrozi de tine.” (Deuteronom 2, 25), pag.196 Biblia anexă.

„Că eşti poporul sfânt al Domnului Dumnezeului tău şi te-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I fii poporul Lui ales din toate popoarele de pe pământ.”. (Deuteronom 7, 6), pag.202 Biblia anexă.

Nimeni nu va putea sta înaintea voastră; Domnul Dumnezeul vostru va aduce frică şi cutremur peste tot pământul dinaintea voastră, în care veţi călca voi, după cum v-a grăit.”. (Deuteronom 11, 25), pag.208 Biblia anexă.

„Dacă tu, după ce vei trece peste Iordan, în pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l va da, vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tău şi vei împlini cu băgare de seamă toate poruncile Lui pe care ţi le dau astăzi, atunci Domnul Dumnezeul tău te va pune mai presus de toate popoarele pământului. (Deuteronom 28, 1), pag.224 Biblia anexă.

Ideile rasiste și xenofobe se materializau prin exterminarea unor populații care stăteau în calea poporului evreu „ales” refugiat din Egipt. Textul de mai jos promovează public supremația exclusivă a unui „popor ales”, inclusiv supremația financiară, asupra altor popoare, considerate inferioare. Conform textelor considerate sfinte, Dumnezeu nu avea altă grijă pentru un popor refugiat, aflat într-o zonă deșertică, lipsit de hrană și de apă, decât promisiunea unor viitoare afaceri financiare profitabile, precum și asigurarea dominației „peste multe popoare”.

„Domnul îți va deschide comoara Sa cea bună, cerul, ca să dea ploaie pământului tău la vreme și ca să binecuvinteze toate lucrurile mâinilor tale; și vei da împrumut multor popoare iar tu nu vei lua împrumut; vei domni peste multe popoare, iar acelea nu vor domni peste tine.” (Deuteronom, 28; 12), pag.224 Biblia anexă.

Acest text se completează cu o altă poruncă xenofobă emisă de Moise. Interdicția poporului evreu de a avea un rege ne-evreu de neam „străin”: „Când vei ajunge tu în pământul ce ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău şi-l vei lua în stăpânire şi te vei aşeza în el şi vei zice: Îmi voi pune rege peste mine, ca celelalte popoare, care sunt împrejurul meu, Atunci să-ți pui rege peste tine pe acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău: dintre fraţii tăi să-ţi pui rege peste tine; nu vei putea să pui rege peste tine un străin, care nu este din fraţii tăi.”. (Deuteronom 17,14-15), pag.214 Biblia anexă.

Textul testamentar de mai jos incită la crime pe motive religioase îndreptate împotriva întregii umanități, „de la un capăt până la celălalt al pământului”. Grav este faptul că nu este precizată explicit perioada de valabilitate pentru astfel de atrocități, deci s-ar putea interpreta ca fiind valabilă și astăzi.

„De te va îndemna în taină fratele tău, fiul tatălui tău, sau fiul mamei tale, sau fiul tău, sau fiica ta, sau femeia de la sânul tău, sau prietenul tău care este pentru tine ca sufletul tău, zicând: Haidem să slujim altor dumnezei, pe care tu şi părinţii tăi nu i-aţi ştiut, Dumnezeilor acelor popoare, care locuiesc împrejurul tău, aproape sau departe de tine, de la un capăt până la celălalt al pământului, Să nu te învoieşti cu ei, nici să-i asculţi; să nu-i cruţe ochii tăi, să nu-ţi fie milă de ei, nici să-i ascunzi; Ci ucide-i; mâna ta să fie înaintea tuturor asupra lor, ca să-i ucidă, şi apoi să urmeze mâinile a tot poporul. Să-i ucizi cu pietre până la moarte, că au încercat să te abată de la Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei.” (Deuteronom, 13, 6-10), pag.210 Biblia anexă.

Următoarele texte scripturistice incită la crime, violențe, distrugeri și jafuri pe motive religioase. Nu se fac precizări explicite în Biblie dacă aceste texte sunt valabile și astăzi, sau dacă sunt considerate expirate și ilegale.

„De vei auzi de vreuna din cetăţile tale, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi le dă ca să locuieşti, Că s-au ivit în ea oameni necredincioşi dintre ai tăi şi au smintit pe locuitorii cetăţii lor, zicând: Haidem să slujim altor dumnezei, pe care voi nu i-aţi ştiut, Caută, cercetează şi întreabă bine, şi de va fi adevărat că s-a întâmplat urâciunea aceasta în mijlocul tău, Să loveşti pe locuitorii acelei cetăţi cu ascuţişul sabiei, s-o dai, blestemului pe ea şi tot ce este în ea şi dobitoacele ei să le treci prin ascuţişul sabiei.” (Deuteronom 13,12-15), pag.210 Biblia anexă..

„De se va afla la tine, în vreuna din cetăţile tale, pe care ţi le va da Domnul Dumnezeul tău, bărbat sau femeie, care să fi făcut rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeului tău, călcând legământul Lui, Şi se va duce şi se va apuca să slujească altor dumnezei şi se va închina acelora, sau soarelui, sau lunii, sau la toată oştirea cerească, ceea ce eu n-am poruncit; Şi ţi se va vesti şi vei auzi aceasta, să cercetezi bine şi de se va adeveri aceasta şi se va fi făcut urâciunea aceasta în Israel, Să scoţi pe bărbatul acela sau pe femeia aceea care au făcut răul acesta la porţile tale şi să-i ucizi cu pietre.” (Deuteronom, 17, 2-5), pag.214 Biblia anexă..

De subliniat faptul că acest Dumnezeu este considerat Tatăl din Sfânta Treime de către cultul Biserica Ortodoxă Română.

Probe privind texte biblice ortodoxe care expun explicit crime, violențe și jafuri pe motive rasiale, etnice și religioase.

B.1. SFÂNTUL PROROC MOISE – LEGIUITORUL, CRIMINAL ÎN SERIE DE COPII ȘI FEMEI

Prezentăm un număr de șapte texte biblice care atestă că, în formă continuată, Moise a ucis și a comandat crime în masă asupra unor oameni nevinovați, inclusiv femei și copii. Crimele expuse în textele Bibliei ortodoxe depășesc 100.000 de victime umane. Precizăm faptul că același Moise este proclamat de către cultul BOR drept „Sfântul Prooroc Moise” și este sărbătorit în calendarul ortodox în ziua de 4 septembrie a fiecărui an cu un „Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise”.

Personajul biblic Moise, este recunoscut în mediul religios drept omul care a stat de vorbă cu Dumnezeu pe Muntele Tabor. Acesta este renumit pentru că a adus poporului israelit, fugit din Egipt, celebrele „Table ale Legii” adică Decalogul sau cele zece porunci.

Una dintre poruncile, pe care Dumnezeu le-a dictat lui Moise, a fost „Să nu ucizi.”. Înțelegem că porunca divină era valabilă inclusiv pentru personajul biblic Moise, intermediarul dintre Dumnezeu și poporul israelit.

Din punct de vedere al legii creștine, care interzice și condamnă crima de orice natură, este cel puțin bizar cum Dumnezeu Tatăl ar fi avut nevoie să aleagă un criminal ca și Moise, pentru a-I face reclamă în fața egiptenilor și pentru a-L reprezenta în fața unui popor israelit debusolat, refugiat în pustiu.

Sunt de compătimit greutățile prin care a trecut poporul israelit refugiat din Egipt, dar acțiunile criminale ale liderului lor religios, și ale unor triburi fidele acestuia, nu pot fi acceptate ca modele religioase pentru societatea creștină românească a secolului XXI. Societatea creștină a evoluat astfel încât astfel de manifestări religioase extremiste sunt interzise prin lege.

Moise își legitimează acțiunile criminale prin expunerea unor presupuse dialoguri cu un Dumnezeu al Vechiului Testament, numit în mod frecvent „Domnul Dumnezeul lui Israel” sau „Domnul Dumnezeul evreilor”: „Dumnezeul părinților voștri m-a trimis la voi.” (Ieșirea 3,13), pag.70 Biblia anexă; „Iar ei vor asculta glasul tău. Atunci vei intra tu şi bătrânii lui Israel la Faraon, regele Egiptului, şi-i veţi zice: Domnul Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Lasă-ne dar să mergem în pustie, cale de trei zile, ca să aducem jertfă Dumnezeului nostru.”. (Ieșirea 3, 18), pag.70 Biblia anexă; „Dar tu să zici lui Faraon: Aşa zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Israel este fiul Meu, întâi-născutul Meu.”(Ieșirea 4, 22), pag.71 Biblia anexă; „Atunci a zis Domnul către Moise: Intră la Faraon şi-i spune: Acestea zice Domnul Dumnezeul Evreilor: Lasă pe poporul Meu să-Mi slujească!” (Ieșirea 9, 1), pag.76 Biblia anexă; „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din pământul Egiptului și din casa robiei” (Ieșirea 20, 2), pag.89 Biblia anexă; „Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel (…) să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său și pe aproapele său” (Ieșirea 32, 27), pag.104 Biblia anexă; „Și a zis Domnul către Moise: Ia pe toate căpeteniile poporului şi le spânzură de copaci pentru Domnul” (Numerii 25, 4), pag.179 Biblia anexă; „Apoi a grăit Domnul cu Moise și a zis: «Răzbună pe fiii lui Israel împotriva Madianiților» (…) Și au lovit ei pe Madian, cum poruncise Domnul lui Moise, și au ucis pe toți cei de parte bărbătească” (Numerii 31, 1,2 și 7), pag.185 Biblia anexă; „Când Domnul Dumnezeul tău te va duce în pământul la care mergi ca să-l moşteneşti şi va izgoni de la faţa ta neamurile cele mari (…) şapte neamuri, care sunt mai mari şi mai puternice decât tine – Şi le va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale şi le vei bate, atunci să le nimiceşti, să nu faci cu ele legământ şi să nu le cruţi.”. (Deuteronom 7, 1-2), pag.202 Biblia anexă..

 

B.1.1 Textul biblic nr.1 – Moise a asasinat un egiptean din motive etnice xenofobe.

„Iar după multă vreme, când se făcuse mare, Moise a ieşit la fiii lui Israel, fraţii săi, şi a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fraţii săi; Şi căutând încoace şi încolo şi nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.”. (Ieșirea 2, 11-12), pag.69 Biblia anexă.

Textul considerat sacru ne relatează episodul în care Moise, aflat încă în Egipt, ucide un egiptean ca pedeapsă pentru că bătuse un conațional israelit. Este un episod evident de xenofobie dusă până la rasism: egipteanul trebuia pedepsit cu uciderea pentru că se atinsese de un membru al poporului „ales” al Dumnezeului lui Israel. Aceasta era mulțumirea israelitului Moise, pentru ajutorul acordat de egipteni tribului lui Iacov-Israel, care fusese primit în pământul Egiptului, pe vremea unei secete devastatoare.

Să ne imaginăm actualizarea lecției biblice pentru un român care, văzându-și un confrate român, aflat la muncă în străinătate, l-ar ucide pe angajatorul de Neam străin care îl supune la munci grele și rele tratamente pe fratele său de Neam românesc.

 B.1.2 Textul biblic nr.2 – Moise a comandat uciderea a 3.000 (trei mii) de israeliți pe motive religioase.

“A stat la intrarea taberei şi a zis: «Cine este pentru Domnul să vină la mine!» Şi s-au adunat la el toţi fiii lui Levi. Iar Moise le-a zis: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: «Să-şi încingă fiecare sabia sa la şold şi străbătând tabăra de la o intrare până la cealaltă, înainte şi înapoi, să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său şi pe aproapele său. Şi au făcut fiii lui Levi după cuvântul lui Moise.». În ziua aceea au căzut din popor ca la trei mii de oameni.” (Ieşirea 32, 26-28), pag.104 Biblia anexă.

Astfel a lovit Domnul poporul, pentru viţelul ce îşi făcuse, pe care-l turnase Aaron.”. (Ieșirea 32, 35), pag.105 Biblia anexă.

Aceasta este pedeapsa cumplită aplicată de Moise, și atribuită lui Dumnezeu, în momentul în care fratele său, Aaron, împreună cu poporul lui Israel au turnat un viţel de aur la care se închinau. Bineînțeles că Aaron nu este ucis, deși turnase vițelul.

Să actualizăm modelul biblic prin exemplul unui lider al unui cult religios român care ar comanda adepților săi uciderea tuturor românilor, considerați păgâni și eretici, care aleg să se închine altui Dumnezeu decât Dumnezeul Bisericii Ortodoxe Române.

 B.1.3 Textul biblic nr. 3 – Moise a comandat uciderea a 24.000 (douăzeci și patru de mii) de israeliți și moabite pe motive etnice și religioase. Un adevărat genocid uman, dacă ne raportăm la numărul populației din acele timpuri.

„Atunci s-a aşezat Israel în Sitim, dar poporul a început să se spurce, păcătuind cu fetele din Moab. Că acestea îi chemau la jertfele idolilor lor şi mânca poporul din acele jertfe şi se închina la dumnezeii lor. Aşa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care s-a aprins mânia lui Dumnezeu asupra lui Israel. Şi a zis Domnul către Moise: «Ia pe toate căpeteniile poporului şi le spânzură de copaci pentru Domnul înainte de asfinţitul soarelui, ca să se abată de la Israel iuţimea mâniei Domnului». Atunci a zis Moise către judecătorii lui Israel: «Ucideţi fiecare pe oamenii voştri care s-au lipit de Baal-Peor». Dar iată oarecare din fiii lui Israel a venit şi a adus între fraţii săi o madianită, în ochii lui Moise şi în ochii întregii obşti a fiilor lui Israel, când plângeau ei la uşa cortului adunării. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, văzând aceasta, s-a sculat din mijlocul obştii şi, luând în mână lancea sa, A intrat după israelit în sălaş şi i-a străpuns pe amândoi, pe israelit şi pe femeie, în pântece; şi a încetat pedepsirea fiilor lui Israel. Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost douăzeci şi patru de mii.„. (Numerii, 25,1-9), pag.179 Biblia anexă.

Un alt episod biblic criminal xenofob și rasist religios. La îndemnul lui Dumnezeu, Moise comandă uciderea tuturor israeliților și a partenerelor acestora, fete din Moab, pe motivul că se închinau dumnezeului fetelor moabite, Baal-Peor. Asistăm la un alt text sacru ce acreditează ideea că Dumnezeu comandă în mod direct și explicit acte criminale împotriva unor oameni dintr-o altă rasă, diferită de cea a triburilor semite, conduse de Moise și fidele Dumnezeului lui Israel.

Iubirea curată și nevinovată dintre bărbați și femei aparținând a două rase diferite, israeliți și moabite, este prezentată drept „păcat” și „spurcăciune” și este pedepsită cu violențe sângeroase și masacre.

Aflăm din textul, considerat sacru de către cultul BOR, cum toate căpeteniile poporului israelit „au fost spânzurate  de copaci pentru Domnul”. Scopul a fost „ca să se abată de la Israel iuţimea mâniei Domnului”. Totodată au fost ucise toate fetele din Moab care s-au iubit cu partenerii lor israeliți.

Ciudat este faptul că Dumnezeu nu s-a supărat și pe Moise care era căsătorit cu două soții, amândouă ne-evreice: o etiopiancă, deci o femeie de rasă africană, și cu Sefora, o femeie din Țara Madianului. Deasemeni, socrul lui Moise era preot care slujea altui dumnezeu decât Dumnezeul lui Israel. Deci Moise, un evreu cu amândouă nevestele ne-evreice dictează uciderea evreilor care se împreunau cu femei ne-evreice.

Este prezentat un Dumnezeu crud și mânios care trebuia împăcat prin jertfirea unor oameni. Un act sacrificial uman săvârșit în scopul unei presupuse împăcări a unui Dumnezeu însetat de sânge uman. Asistăm la acte criminale bazate pe xenofobie, ură rasială, exterminare în masă pe motive etnice și religioase, de o cruzime extremă. Toate atrocitățile sunt făcute la comanda explicită a Dumnezeului lui Israel, în numele acelui Dumnezeu și pentru liniștirea mâniei Lui.

Să încercăm adaptarea textului scripturistic la realitatea zilelor noastre. Un lider român ar comanda uciderea tuturor conaționalilor care s-au căsătorit cu femei ne-românce și care nu sunt adepte ale cultului majoritar creștin ortodox.

 B.1.4 Textul biblic nr.4 – Moise a comandat exterminarea a peste 32.000 (treizeci și două de mii) de bărbați, femei și copii. Genocidul a fost efectuat pe motive rasiale și religioase.

„Apoi a grăit Domnul cu Moise și a zis: «Răzbună pe fiii lui Israel împotriva Madianiților, și apoi te vei adăuga la poporul tău». Iar Moise a grăit poporului și a zis: «Înarmati dintre voi oameni pentru război, ca să meargă împotriva Madianiților și să săvârșească răzbunarea Domnului asupra Madianiților. Din toate semințiile fiilor lui Israel să trimiteți la război, câte o mie din fiecare seminție». Și și-au ales din miile lui Israel, câte o mie din fiecare seminție, adică douăsprezece mii de oameni, înarmați pentru război. Pe aceștia i-a trimis Moise la război, câte o mie din fiecare seminție; si cu ei a trimis la război pe Finees, fiul preotului Eleazar, fiul lui Aaron; și acesta avea în mâinile sale vasele sfinte și trâmbițele de strigare.

Și au lovit ei pe Madian, cum poruncise Domnul lui Moise, și au ucis pe toți cei de parte bărbătească. Impreună cu ucișii lor au căzut și regii madianiți: Evi, Rechem, Tur, Hur si Reba – cinci regi madianiți – și Valaam, fiul lui Beor, a căzut de sabie, împreună cu ucișii acelora. Iar pe femeile Madianiților și pe copiii lor i-au luat fiii lui Israel în robie; și toate vitele lor, toate turmele lor și toate avuțiile lor le-au luat pradă.” (Numerii 31, 1-9), pp.185-186 Biblia anexă.

„Atunci s-a mâniat Moise pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile miilor şi pe sutaşii care se întorseseră de la război, şi le-a zis Moise: «Pentru ce aţi lăsat vii toate femeile? Căci ele, după sfatul lui Valaam, au făcut pe fiii lui Israel să se abată de la cuvântul Domnului, pentru Peor, pentru care a venit pedeapsa asupra obștii Domnului. Ucideți dar toți copiii de parte bărbătească și toate femeile ce-au cunoscut bărbat, ucideți-le. Iar pe fetele care n-au cunoscut bărbat, lasați-le pe toate vii pentru voi.».”. (Numerii 31, 14-17), pag.186 Biblia anexă.

Avem toate datele unui genocid biblic de tip etnic și religios. Deși nu este precizat numărul exact al victimelor, se poate deduce dimensiunea masacrului după numărul de 32.000 al femeilor fecioare luate prizoniere: „Femei, care n-au cunoscut bărbat, de toate, treizeci şi două de mii de suflete.” (Numerii, 31,35), pag.186 Biblia anexă.

Textul biblic întrece orice închipuire în privința atrocităților comise de criminalul Moise în numele Dumnezeului lui Israel. Însuși Dumnezeu este menționat ca inițiatorul acestui masacru în care un întreg regat al Madianului, compus din cinci triburi, este exterminat total. Se menționează explicit motivul: „răzbunarea Domnului asupra madianiților”.

Totodată este relevată cruzimea ucigașului de copii, Moise, care, nemulțumit că războinicii lui Israel au ucis doar bărbații maturi, a ordonat fără milă executarea copiilor și femeilor: „Pentru ce aţi lăsat vii toate femeile? … Ucideți dar toți copiii de parte bărbătească și toate femeile ce-au cunoscut bărbat, ucideți-le.”.

Lipsa de milă a lui Moise, față de femei și copii, este inexplicabilă, având în vedere că una dintre soțiile lui, Sefora sau Semfora, era fata lui Ietro, preot al Madianului. În Madian s-a refugiat Moise din Egipt, după asasinarea unui egiptean. Moise a răsplătit țara gazdă a Madianului, din vremurile de prigoană, prin exterminarea în masă a tuturor locuitorilor.

În fruntea celor doisprezece mii de israeliți, invadatori și ucigași, se afla levitul Finees, fiul preotului Eleazar, care era nepotul de pe frate al lui Moise. Atrocitățile săvârșite sunt prezentate ca și crime religioase, întrucât fiul preotului lui Dumnezeu „avea în mâinile sale vasele sfinte”.

Din punct de vedere teologic, aceasta este o adevărată jertfă ritualică umană de proporții uriașe. Acest masacru are dimensiunea unui uriaș holocaust închinat Dumnezeului lui Israel, dacă se raportează numărul victimelor la dimensiunea populației pământului din acele timpuri. Textele relatează că totul a fost trecut prin foc.

Masacrele umane au fost însoțite de distrugeri și jafuri de proporții săvârșite de israeliți, desigur, tot la comanda lui Dumnezeu.

„Toate cetăţile lor din ţinuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc. Toată prada şi tot ce-au apucat de la om până la dobitoc au luat cu ei. Robii, prada şi cele apucate le-au dus la Moise, la preotul Eleazar şi la obştea fiilor lui Israel, în tabăra din şesul Moabului, care este lângă Iordan, în faţa Ierihonului. În întâmpinarea lor au ieşit din tabără Moise, Eleazar preotul şi toate căpeteniile obştii”. (Numerii 31, 10-13), pag.186 Biblia anexă.

Însuși Dumnezeu a dispus împărțirea prăzilor de război din care o parte, numită „dare pentru Domnul”, a revenit „preotului Eleazar ca dar înălțat Domnului”, iar o altă parte a fost împărțită „leviților, care slujesc la cortul Domnului”. Un preot al lui Dumnezeu a primit cotă parte din prada de război.

Iarăşi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: «Socoteşte prada de război, de la om până la dobitoc, împreună cu Eleazar preotul şi cu căpeteniile seminţiilor obştii; Apoi împarte prada în două, între oştenii care au fost la bătălie şi între toată obştea. De la oştenii care au fost la război, ia dare pentru Domnul, câte un suflet la cinci sute, din oameni, din vite, din asini şi din oi. Acestea să le iei din partea lor şi să le dai preotului Eleazar ca dar înălţat Domnului. Iar din jumătatea cuvenită fiilor lui Israel să iei unul la cincizeci din oameni, din vite, din asini şi din oi; şi pe acestea să le dai leviţilor, care slujesc la cortul Domnului».” (Numerii 31, 25 – 30), pag.186 Biblia anexă.

Porunca divină, de împărțire a prăzilor, a fost respectată întocmai.

„Şi au făcut Moise şi Eleazar preotul cum poruncise Domnul lui Moise. Atunci s-a găsit pradă rămasă din cele luate şi aduse de cei ce fuseseră la război: şase sute şaptezeci şi cinci de mii de oi; Şaptezeci şi două de mii de boi;  Asini, şaizeci şi una de mii; Femei, care n-au cunoscut bărbat, de toate, treizeci şi două de mii de suflete.” (Numerii, 31, 31 – 35), pag.186 Biblia anexă.

Înșiruirea prăzilor din text, conține în sine o discriminare rasială. De remarcat că în descrierea prăzilor de război sunt prezentate întâi animalele și la urmă femeile fecioare rămase în viață, luate ca sclave sexuale. Animalele erau mai valoroase decât femeile sclave.

Concepția tratării mai prejos decât animalele a unor ființe umane, considerate inferioare pentru că nu aparțineau „poporului sfânt ales”, este o concepție de ură contra umanității. O asemenea concepție se găsește în toate Bibliile cultului B.O.R..

Războinicii israeliți și-au răscumpărat păcatele masacrării unei întregi populații, prin aducerea aurului jefuit ca ofrandă lui Dumnezeu. Textul de mai jos expune explicit: „noi am adus prinos Domnului, fiecare ce am putut dobândi din lucrurile de aur: lanţuri, brăţări, inele, cercei şi salbe, pentru curăţirea sufletelor noastre înaintea Domnului”.

„Atunci au venit la Moise căpeteniile oştirii, căpeteniile peste mii şi sutaşii, şi au zis către Moise: «Robii tăi au numărat pe oştenii care ne-au fost încredinţaţi şi n-a lipsit niciunul din ei. Şi iată noi am adus prinos Domnului, fiecare ce am putut dobândi din lucrurile de aur: lanţuri, brăţări, inele, cercei şi salbe, pentru curăţirea sufletelor noastre înaintea Domnului». Şi a luat Moise şi Eleazar de la ei toate aceste lucruri de aur. Aurul acesta, care s-a adus prinos Domnului de către căpeteniile peste mii şi peste sute, a fost tot şaisprezece mii şapte sute cincizeci de sicli. Oştenii au prădat fiecare pentru ei. Şi a luat Moise şi preotul Eleazar aurul de la căpeteniile peste mii şi peste sute şi l-au dus în cortul adunării, pentru pomenirea fiilor lui Israel înaintea Domnului.».” (Numerii, 31, 48 -54), pag.187 Biblia anexă.

Ce ar presupune aplicarea modelului biblic în zilele noastre. Românii să fie îndemnați de Dumnezeu, să ocupe o țară străină și, distrugând toate orașele importante și satele, să ucidă toți locuitorii țării ocupate, bărbați, femei și copii.

 B.1.5 Textul biblic nr.5

Moise prezintă exterminarea copiilor, femeilor și bărbaților locuitori ai regatului Heșbonului și de distrugere totală a cetăților regatului. Același DumneZeu comandă masacrele. Rezultatul războiului „sfânt” a fost un adevărat genocid prezentat în Biblia ortodoxă: „am nimicit toate cetăţile lui, bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat pe nimeni viu”. Ca de obicei, distrugerea cetăților a fost urmată de un jaf de proporții.

„Atunci mi-a zis Domnul: «Iată, încep să-ti dau pe Sihon Amoreul, regele Heşbonului, şi pământul lui; începe a stăpâni pământul lui». Iar Sihon, regele Heşbonului, cu tot poporul său, ne-a ieşit înainte să se lupte la Iahaţ. Dar Domnul Dumnezeul nostru l-a dat în mâinile noastre şi l-am bătut pe el şi pe fiii lui şi tot poporul lui. În vremea aceea am luat toate cetăţile lui şi am nimicit toate cetăţile lui, bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat pe nimeni viu. Numai vitele lor şi cele jefuite din cetăţile cuprinse de noi ni le-am luat.”. (Deuteronom 2, 31-34), pag.196 Biblia anexă.

Textul nu comportă explicații suplimentare.

B.1.6 Textul biblic nr.6

Biblia evocă uciderea în masă a tuturor copiilor și femeilor din Țara Vasanului.

Un alt exemplu de exterminare totală a unui întreg regat cuprinzând șaizeci de cetăți: „ţara lui Og al Vasanului” pe care „noi l-am bătut, încât nimeni de la ei n-a rămas viu”. Și de această dată mascarul este atribuit lui Dumnezeu: „Domnul Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre şi pe Og, regele Vasanului, cu tot poporul lui”. Nici copiii și nici mamele lor n-au scăpat de cruzimea, de tip rasist și xenofob, a „poporului ales” ajutat de „Dumnezeul lui Israel”. Textul prezintă sec, fără vreo urmă de mustrare, rezultatul cruzimii asasinilor de copii și mame: „Şi le-am nimicit, cum făcusem şi cu Sihon, regele Heşbonului, pierzând fiecare cetate cu bărbaţi, femei şi copii”.

Domnul Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre şi pe Og, regele Vasanului, cu tot poporul lui, şi noi l-am bătut, încât nimeni de la ei n-a rămas viu. În vremea aceea am luat toate cetăţile lui, că n-a fost cetate pe care să n-o luăm de la ei. Am luat şaizeci de cetăţi, toată latura Argob, ţara lui Og al Vasanului. Toate cetăţile acestea erau întărite cu ziduri înalte, cu porţi şi cu încuietori, afară de cetăţile neîntărite care erau foarte multe. Şi le-am nimicit, cum făcusem şi cu Sihon, regele Heşbonului, pierzând fiecare cetate cu bărbaţi, femei şi copii. Iar toate vitele şi cele jefuite prin cetăţi ni le-am luat ca pradă.”. (Deuteronom 3, 3-7), pag.196 Biblia anexă.

B.1.7  Textul biblic nr. 7 – Moise comandă exterminarea a șapte neamuri din țara Canaanului, viitorul Israel

Iată și textul ce conține concepții xenofobe precum interzicerea oricărui contact cu membrii a șapte neamuri canaanite, de origine semită, pe motivul superiorității poporului israelit față de toate celelalte popoare de pe pământ. Biblia ortodoxă prezintă exterminarea celor șapte neamuri într-un alt capitol. Nu se cunoaște dimensiunea numerică a masacrelor, nefiind menționată în textele biblice.

„Când Domnul Dumnezeul tău te va duce în pământul la care mergi ca să-l moşteneşti şi va izgoni de la faţa ta neamurile cele mari şi multe şi anume: pe Hetei, pe Gherghesei, pe Amorei, pe Canaanei, pe Ferezei, pe Hevei şi pe Iebusei – şapte neamuri, care sunt mai mari şi mai puternice decât tine – Şi le va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale şi le vei bate, atunci să le nimiceşti, să nu faci cu ele legământ şi să nu le cruţi. Să nu te încuscreşti cu ele: pe fiica ta să nu o dai după fiul lui şi pe fiica lui să nu o iei pentru fiul tău, Că vor abate pe fiii tăi de la Mine ca să slujească altor dumnezei, şi se va aprinde asupra voastră mânia Domnului şi curând te va pierde.”. (Deuteronom 7, 1-4), pag.202 Biblia anexă.

„Că eşti poporul sfânt al Domnului Dumnezeului tău şi te-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I fii poporul Lui ales din toate popoarele de pe pământ.”. (Deuteronom 7, 6), pag.202 Biblia anexă.

„Domnul Dumnezeul tău va izgoni dinaintea ta popoarele acestea încetul cu încetul; nu poţi să le pierzi repede, ca să nu se pustiiască pământul şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele câmpului; Ci ţi le va da Domnul Dumnezeul tău şi le va pune în mare tulburare, încât vor pieri. Va da pe regii lor în mâinile tale şi tu vei pierde numele lor de sub cer: nimeni nu-ţi va putea sta înainte până îi vei stârpi.” (Deuteronom 7, 22-24), pag.203 Biblia anexă.

„Ascultă, Israele, de acum tu vei trece Iordanul, ca să intri şi să cuprinzi popoare mai mari şi mai puternice decât tine şi cetăţi mari cu ziduri până la cer.” (Deuteronom 9,1), pag.204 Biblia anexă.

Exterminarea celor șapte neamuri din Țara Canaanului, pentru a ocupa teritoriile acestora, este glorificată de către B.O.R. în „Canonul de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise” aflat pe site-ul Doxologia al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, cităm:

„Cântarea a 6-a. Irmos: Jerttfi-voi Ție cu glas… Stih: Sfinte Proorocule Moise, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Având oaste tare a Dumnezeului lui Israel, ai surpat şapte neamuri ale răutăţii canaaneilor, dând pământul lor poporului tău întru moştenire.”. (https://doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-prooroc-moise) (fila 3 Anexa nr.3)

Promisiunea lui Moise, de stârpire a acestor neamuri, va fi îndeplinită de către succesorul său, Iosua.

Să prezentăm o actualizare a exemplului biblic pentru români. Românii, plecați la muncă în țările Europei occidentale, constatând că acele teritorii sunt mai bogate, să invoce că Dumnezeu le-a dat dreptul de a le ocupa, exterminând neamurile care viețuiesc pe acele teritorii.

Nici unul dintre cele șapte texte biblice nu poate fi un exemplu demn de urmat în zilele noastre. Cine poate afirma astăzi că aceste texte criminale au caracter sacru? Ele sunt contrare învățăturilor creștine și spiritualității românești. În acest context, este inexplicabilă prezentarea, unui astfel de Dumnezeu, credincioșilor români.

Cine își mai poate închipui astăzi că un Dumnezeu Atotputernic, care a creat și guvernează întreg Universul infinit, ar fi avut nevoie de asemenea masacre între oameni pentru a-și impune supremația în fața altor dumnezei? Iar același Dumnezeu Atotputernic, care comanda uciderea de oameni, a creat și toate rasele umane de pe fața pământului. Dumnezeul cel Adevărat nu poate fi rasist, xenofob, fascist, antiromân sau antisemit. Un Dumnezeu care dă viață tuturor oamenilor nu poate comanda uciderea unor oameni.

B.2. SFÂNTUL ILIE – MĂCELARUL DE LA PÂRÂUL CHIȘONULUI

În cartea III Regi 18, 18-36, este prezentat un masacru, săvârşit cu cruzime și personal de către Ilie Tesviteanul . Vom proba faptul că personajul biblic este proclamat „Sfântul și Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul” de către cultul Biserica Ortodoxă Română și este sărbătorit în calendarul ortodox, în fiecare an, la data de 20 iulie. Desemeni BOR a alcătuit o rugăciune specială de cinstire denumită „Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul”.

Acesta este marcat cu cruce roșie în calendar, ceea ce presupune faptul că acea zi este o sărbătoare a Bisericii și se fac slujbe speciale în cinstea Sfântului Ilie.

Ilie Tesviteanul provoacă la o demonstraţie a puterii Dumnezeului lui Israel, în care el credea, patru sute cincizeci de prooroci ai zeului Baal şi patru sute de prooroci ai zeiței Aşterei. Baal şi Aştera erau doi zei la care se închinau mulţi israeliți pe timpul regelui Ahab şi a soţiei sale Izabela. Ilie cere regelui Ahab convocarea celor opt sute cincizeci de prooroci.

„Trimite dar acum şi adună la mine în muntele Carmel tot Israelul, dimpreună cu cei patru sute cincizeci de prooroci ai lui Baal şi cu cei patru sute de prooroci ai Aşerei, care mănâncă la masa Izabelei”.(III Regi 18, 19), pag.387 Biblia anexă..

În urma arderii ritualice a unui viţel pe jertfelnic, cu „foc pogorât din cer”, prin invocarea puterilor divine, Ilie iese învingător. „Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul şi a strigat la cer şi a zis: «Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău.» .”(III Regi18,36), pag.388 Biblia anexă..

După jertfirea animalului, Ilie declanșează un veritabil măcel în numele Dumnezeului lui Israel: “Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei! Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo.” (III Regi18,40), pag.388 Biblia anexă.

Textul următor întărește afirmația referitoare la crimele lui Ilie: „Şi a spus Ahab Izabelei, tot ce a făcut Ilie şi cum a ucis pe toţi proorocii cu sabia.” (III Regi19,1), pag.388 Biblia anexă.

Proorocul Ilie ar fi trebuit să cunoască și să respecte Decalogul care conținea și porunca „Să nu ucizi!”.

Menționăm că în textul biblic nu este specificat nici un comentariu critic despre gravitatea faptelor criminale ale Sfântului Ilie Tesviteanul. Se consemnează doar masacrul provocat într-o singură zi de Sfântul Ilie, care a omorât prin înjunghiere patru sute cincizeci de oameni din motive religioase.

Textul de mai jos consemnează o altă comandă directă a lui Dumnezeu pentru uciderea unor ființe umane:  „Şi a fost către el un glas care i-a zis: «Ce faci aici, Ilie?».” (III Regi 19, 13). „Şi a zis Domnul: «Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc şi, când vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael; Pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău! Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela să-l omoare Iehu, iar cine va scăpa de sabia lui Iehu, pe acela să-l omoare Elisei.».” (III Regi 19, 15-17), pag.389 Biblia anexă.

Dumnezeu i-a comunicat lui Ilie să-l desemneze pe Elisei ca înlocuitor în rolul de prooroc. Dar succesorul la postul de prooroc avea datoria sfântă ca în continuare să asasineze oameni în numele lui Dumnezeu. Se dă impresia că asasinarea oamenilor făcea parte din fișa postului de prooroc.

Mai mult, aflăm că Dumnezeul lui Israel l-a recompensat pe Ilie, pentru fidelitatea sa și activitățile criminale, cu o răpire miraculoasă la cer.

„În vremea când Domnul a vrut să înalţe pe Ilie în vârtej de vânt la cer Ilie a plecat cu Elisei din Ghilgal.” (IV Regi 2, 1). „Pe când mergeau ei aşa pe drum şi grăiau, deodată s-a ivit un car şi cai de foc şi, despărţindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie în vârtej de vânt la cer. Iar Elisei se uita şi striga: «Părinte, părinte, carul lui Israel şi caii lui!» Şi apoi nu l-a mai văzut. Şi apucându-şi hainele le-a sfâşiat în două.” (IV Regi 2, 11-12), pag.396 Biblia anexă..

Au fost prezentate cele mai relevante texte, în condițiile în care Biblia ortodoxă conține numeroase alte concepții condamnate de legile actuale ale României.

Probe privind promovarea în public, de către cultul B.O.R., a personajului Moise cu activități criminale xenofobe, rasiste, antisemite, de tip fascist

 Proba C 1

Publicația denumită „Calendar Creștin Ortodox 2018”, conține 48 de pagini, cu specificația, cităm: „editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română, tipărit la Tipografia Cărților Bisericești, Toate drepturile rezervate”, conține 48 de pagini. Pe pagina de început se menționează, cităm: „Calendar creștin – ortodox 2018, tipărit cu binecuvântarea Preafericitului Daniel, Arhiepiscopul Bucureștilor, Locțiitorul Tronului Cezareii Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”.

Publicația Bisericii Ortodoxe Române „Calendar creștin ortodox” prezintă la pagina 30, în luna „Septembrie – Răpciune”, din care cităm: „4 M Sf.Sfințit Vavila, episcopul Antiohiei; Sf. Proroc Moise; Sf. Mc. Petroniu”.

A se vedea Anexa „Calendar Creștin Ortodox 2018” – original.

Proba C 2

Vom prezenta un „Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise” publicat de publicația on line Doxologia.ro care se prezintă ca „Site realizat de DOXOLOGIA MEDIA. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, ©2018 doxologia.ro”.

La adresa https://doxologia.ro/despre-noi, este specificat: „Portalul doxologia.ro este un proiect al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – Arhiepiscopia Iaşilor, dezvoltat şi administrat de Doxologia Media, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.”.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei, parte componentă a BOR (conform art. 6, alin.(2) din Statut BOR), este direct și nemijlocit condusă de către Mitropolitul Teofan Savu, membru al Sfântului Sinod (conform art. 12 din Statut BOR), deci direct responsabil pentru slăvirea publică a acțiunilor criminale ale prorocului Moise.

Adresa rugăciunii prezentată on line este: https://doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-prooroc-moise

Textul rugăciunii este prezentat în Anexa nr. 3, filele 1-6.

„Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise”, rugăciune oficială a Bisericii Ortodoxe Române, îndeamnă la lăudarea criminalului Moise: „Dintre prooroci mai întâi să fie lăudat Moise, ca unul care întâiul a vorbit cu Dumnezeu faţă către faţă, nu întru năluciri de însemnări, ci ca în chip de trup văzându-L pe Dânsul.”. (fila 1 Anexa nr.3).

Rugăciunea B.O.R. afirmă că Moise, criminalul în serie, a fost trimisul lui Dumnezeu, numindu-l „Dumnezeiesc povățuitor al poporului” și „mântuitor al neamului tău Israel”: „Cântarea 1, glasul al 4 lea, Stih: Sfinte Proorocule Moise, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Ca pe un Dumnezeiesc povăţuitor al poporului şi mântuitor al neamului tău Israel, te-a dat pe tine Dumnezeu, Sfinte Proorocule Moise, văzătorule de Dumnezeu, precum a făgăduit părintelui tău, celui ce prin ungerea făgăduinţei i s-a vestit mai înainte naşterea ta.”. (fila 1 Anexa nr.3).

Rugăciunea Bisericii Ortodoxe induce ideea criminală că Dumnezeu a mântuit „Neamul lui Israel” prin crime, jafuri și prin ocupări abuzive de teritorii, săvârșite asupra altor popoare, considerate inferioare. Inferioritatea celorlalte popoare de ne-evrei deriva din faptul că nu se închinau „Dumnezeului lui Israel”.

În Cântarea a 4 a, Canonul de rugăciune al B.O.R. glorifică uciderea de către Moise a tuturor întâilor născuți dintre egipteni, comparând criminalitatea acestuia cu activitatea pacifistă și iubitoare a lui Iisus Hristos. Este o blasfemie justificarea criminalității lui Moise care „a ucis cele întâi născute ale Egiptului” prin asocierea cu activitatea exclusiv spirituală (duhovnicească) a lui Iisus Hristos care „a omorât tăria diavolească”: „Gângăvia limbii şi a glasului tău schimbându-se prin Dumnezeiască rânduială, văzătorule de Dumnezeu, te-ai arătat slujitor al Tainelor cele înfricoşătoare ale lui Dumnezeu şi cu răni ai lovit Egiptul. (…) Cele întâi născute ale Egiptului le-ai ucis, precum şi Hristos a omorât tăria diavolească; că cele ce lucrai tu, cu adevărat erau însemnare a celor viitoare, pururea pomenite.”. (fila 2 Anexa nr.3).

Canonul de rugăciune, promovat public de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cu binecuvântarea mitropolitului Teofan, slăvește un episod de ucidere a tuturor întâi născuților din poporul egiptean, gazda primitoare a poporului evreu atunci când o secetă prelungită amenința dispariția prin înfometare a tribului lui Iacov. Crimele glorificate de rugăciunea B.O.R. se regăsesc și în textele biblice ortodoxe: „Iar la miezul nopţii a lovit Domnul pe toţi întâi-născuţii în pământul Egiptului, de la întâi-născutul lui Faraon, care şedea pe tron, până la întâi-născutul robului, care sta în închisoare, şi pe toţi întâi-născuţii dobitoacelor. Şi s-a sculat noaptea Faraon însuşi, toate slugile lui şi toţi Egiptenii, şi s-a făcut bocet mare în toată ţara Egiptului, căci nu era casă unde să nu fie mort.” (Ieșirea 12, 29-30), pp.80-81 Biblia anexă.

În Cântarea a 6 a, Canonul de rugăciune al BOR slăvește exterminarea celor șapte neamuri ale Țării Canaanului, în vederea ocupării cu forța a teritoriilor în care acestea viețuiau pașnic: „Având oaste tare a Dumnezeului lui Israel, ai surpat şapte neamuri ale răutăţii canaaneilor, dând pământul lor poporului tău întru moştenire. Stih: Sfinte Proorocule Moise, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.”. (fila 3 Anexa nr.3).

Desigur că ierarhia BOR nu poate explica în ce consta „răutatea canaaneilor”. Regăsim expresii explicite privind existența unui Dumnezeu războinic care înarma poporul lui Israel pentru a face dreptate prin exterminarea popoarelor declarate „ale răutății” pe motivul că încurcau planurile de expansiune ale acestuia.

Rugăciunea se referă la textele biblice prezentate din Deuteronom 7, 1-24, pp.202-203 Biblia anexă. Exterminarea „celor șapte neamuri ale răutății canaaneilor” este descrisă detaliat în cartea Iosua, pp.235-262, Biblia anexă.

Proba C 3

Icoane ale Sfântului Proroc Moise se regăsesc în bisericile și mănăstirile ortodoxe românești. Mostre ale reprezentărilor iconografice, în care apare criminalul Moise, sunt prezentate pe site-ul Doxologia al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

https://doxologia.ro/sfant-sarbatoare/119375/icoane/p/2%2B3

Proba C 4

O altă probă privind promovarea publică a lui Moise, care a desfășurat activitățile criminale rasiste și xenofobe expuse în prezenta Plângere penală, este acordarea hramului, adică a Sfântului ocrotitor Moise, unor lăcașuri de cult ortodoxe.

Însuși Patriarhul Daniel a oficiat Sfânta Liturghie într-un paraclis al unei Mănăstiri ortodoxe din Techirghiol, având hramul Sfântul Proroc Moise. Acest paraclis a fost sfințit cu acest hram de însuși conducătorul B.O.R.. Cităm din „Ziarul Lumina”, publicația Patriarhiei Române, din articolul intitulat „Credința, vederea prin harul Duhului Sfânt” din „Ziarul Lumina”, publicat în ziua de 24 aprilie 2017: În cuvântul de învăţătură, rostit la finalul Sfintei Liturghii săvârşite în paraclisul cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” şi „Sfântul Proroc Moise” de la demisolul noii biserici de zid a Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat semnificaţiile cunoaşterii spirituale prin credinţă, care vine din auzire şi înţelegerea duhovnicească. (…) Paraclisul cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” şi „Sfântul Proroc Moise” de la demisolul bisericii de zid a fost sfinţit în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. (fila 7 Anexa nr.3).

(http://ziarullumina.ro/credinta-vederea-prin-harul-duhului-sfant-121958.html)

Proba C 5

Ziarul Lumina a publicat în data de 4 septembrie 2017 articolul intitulat: „Să nu ne facem stăpâni în casa Stăpânului!”. Conform articolului, Patriarhul Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în data de 3 septembrie 2017. (http://ziarullumina.ro/sa-nu-ne-facem-stapani-in-casa-stapanului–125839.html) filele 9-10, Anexa nr.3.

În predica rostită, Patriarhul Daniel a afirmat și a susținut ideea superiorității unui popor, „ales dintre celelalte popoare” de însuși Dumnezeu: „Dumnezeu a ales poporul evreu ca să lucreze în via Sa, adică să pregătească mântuirea neamurilor. L-a ales din celelalte popoare”. (fila 9 Anexa nr.3).

Deși este obligat să cunoască integral textele Sfintei Scripturi, inclusiv cele prezentate în Plângerea penală, fiind doctor în teologie, a omis să critice faptele criminale, xenofobe și rasiste săvârșite de „poporul ales de Dumnezeu”. Se poate concluziona că Patriarhul Daniel promovează tacit apologia crimei religioase.

Patriarhul Daniel a afirmat public: „Pilda aceasta ne arată că Dumnezeu a ales poporul evreu ca să lucreze în via Sa, adică să pregătească mântuirea neamurilor. L-a ales din celelalte popoare și i-a dat Legea prin Moise și multe reguli religioase, morale și cultice pentru a-l ajuta să-și păstreze identitatea și să împlinească o misiune sfântă.”. (fila 9 Anexa nr.3).

Cunoscător al tuturor textelor Sfintei Scripturi, inclusiv al celor criminale expuse în prezenta Plângere penală, Patriarhul B.O.R. cu multiple doctorate interne și internaționale, a elogiat „misiunea sfântă” a poporului evreu și a lui Moise: „și i-a dat Legea prin Moise și multe reguli religioase, morale și cultice pentru a-l ajuta să-și păstreze identitatea și să împlinească o misiune sfântă”. (fila 9 Anexa nr.3).

Dar Patriarhul a omis să critice activitatea criminală a lui Moise, primul încălcător al Legii divine. Dacă Moise a adus Legea, atunci tot el a fost primul care a încălcat flagrant Legea și acest lucru trebuie subliniat.

Proba C 6

Tot Ziarul Lumina a publicat în articolul „Comuniune fraternă și coresponsabilitate misionară” textul intitulat „Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Şedinţa solemnă cu participarea Întâistătătorilor şi delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, Moscova, 2 decembrie 2017.”. (http://ziarullumina.ro/comuniune-fraterna-si-coresponsabilitate-misionara-128679.html) filele 11-12, Anexa nr.3.

Patriarhul Daniel a recunoscut în 2 decembrie 2017 că titulatura sa de „patriarh” provine de la „patriarhii biblici, Avraam Isaac și Iacov”, care „au fost părinții și conducătorii spirituali și politici ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise”. Este evident că Moise este considerat cel mai important conducător spiritual și politic al poporului evreu, din moment ce Patriarhul Daniel îi numește pe ceilalți „predecesori ai lui Moise”. Patriarhul avea obligația morală să sublinieze și activitatea criminală a „părintelui și conducătorului spiritual” Moise.

„Instituţia patriarhatului în Biserică îşi are obârşia în primul mileniu creştin, când episcopii unor oraşe importante ale imperiului creştin au primit titlul de patriarh. Acest titlu amintea de patriarhii biblici, Avraam, Isaac şi Iacov, părinţii şi conducătorii spirituali şi politici ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise (cf. Ieşire 3, 15).” (fila 11, Anexa nr.3)

De remarcat în discursul Patriarhului Ciobotea, nostalgia pentru reunirea puterii prin „conducerea spirituală și politică a poporului” asemenea patriarhilor, predecesori ai lui Moise. Patriarhul Daniel nu ar trebui să uite activitățile criminale ale primului Patriarh Miron Cristea care „a poftit”, împotriva canoanelor, la conducerea spirituală și politică a României interbelice.

 Probe privind promovarea în public, a personajului Ilie, de către cultul B.O.R.

Proba D 1

La pagina 27 a publicației BOR „Calendar Creștin Ortodox 2018” este menționată cu litere roșii la luna „Iulie – Cuptor”, cităm: „20 V †) Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul„. Crucea roșie semnifică faptul că aceasta este o zi de sărbătoare însemnată a cultului B.O.R. în care se săvârșesc slujbe speciale închinate sfântului zilei. În această zi se citește și o rugăciune numită Acatistul Sfântului Proroc Ilie. A se vedea Anexa „Calendar Creștin Ortodox 2018” – original.

Proba D 2

Rugăciunea specială închinată unui criminal periculos, denumită „Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul”, se găsește în toate edițiile cărților de rugăciune denumite „Ceaslov” sau „Acatistier” publicate de cultul Bisericii Ortodoxe Române. Acatistul este publicat de publicația on line Doxologia.ro la adresa: https://doxologia.ro/ceaslov/acatiste/acatistul-sfantului-prooroc-ilie-tesviteanul

În rugăciunea specială Ilie este supranumit „mărirea patriarhilor” și „îndrumătorul ierarhilor”, adică măcelarul de la pârâul Chișonului este „mărirea” patriarhului Daniel și îndrumătorul „ierarhilor” Sfântului Sinod al BOR.

Prezentăm un fragment din „Icosul 3″ al Acatistului: Bucură-te, mărirea patriarhilor și podoaba proorocilor; Bucură-te, lauda celor feciorelnici și mărirea cuvioșilor; Bucură-te, îndrumătorul ierarhilor și tăria mucenicilor; Bucură-te, că ai întors pe calea adevărului pe fiii lui Israel orbiți de nelegiuire și necredință; Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!” (fila 14, Anexa nr.3).

Episodul înjunghierii a 450 de proroci de altă credință religioasă este prezentat ca o victorie divină: „Bucură-te, că ai întors pe calea adevărului pe fiii lui Israel orbiți de nelegiuire și necredință”.(fila 14, Anexa nr.3).

Vom prezenta fragmente relevante din care reiese modul de glorificare a lui Ilie făcut de către cultul BOR. Criminalul Ilie este numit „alesul Domnului”, „preamărite profetule” și „preamărite proorocule”. Rugăciunea conține cuvinte ca „laudă îți aducem ție, profetule al lui Dumnezeu Ilie”. Faptele de crimă asupra prorocilor lui Baal sunt prezentate într-un dialog al credinciosului cu criminalul: „Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru întoarcerea lui Israel de la închinarea lui Baal, aspru mustrător al împăraților nelegiuiți”. În opinia cultului BOR, criminalul Ilie a fost „alesul Domnului”.

„Condac 1: Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru întoarcerea lui Israel de la închinarea lui Baal, aspru mustrător al împăraților nelegiuiți strălucind cu văpaia râvnei pentru Dumnezeu atotțiitorul, cu sfințenia vieții și a minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri și vei veni înaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, laudă îți aducem ție, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare îndrăzneală către Domnul, slobozește-ne pe noi din toate nevoile și necazurile cu rugăciunile tale, pe noi cei ce-ți cântăm : Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!”. (fila 13, Anexa nr.3)

„Condac 2: Văzând nelegiuire și răzvrătire în Israel, preamărite profetule, te-ai întristat cu duhul și în râvna pentru slava lui Dumnezeu te-ai aprins, pentru că fiii lui Israel se închinau la idolii cei urâți și de Dumnezeu cel adevărat se îndepărtau, Căruia toate oștile cerești cu cutremur Îi cântau : Aliluia!”. (fila 13, Anexa nr.3)

„Icos 5: Toți israelitenii văzând că, la rugăciunea ta, foc de la Domnul din cer s-a pogorât peste jertfa ta, preamărite proorocule, de s-a aprins și, mistuind-o pe ea, au ars toate: lemnele, pietrele precum și apa, căzut-au cu fețele lor la pământ, strigând : Cu adevărat Domnul Dumnezeu Acela este Dumnezeul cel adevărat ! Și au crezut oamenii în Dumnezeul ce adevărat, iar pe proorocii cei mincinoși i-au junghiat.”. (fila 15, Anexa nr.3)

În Icosul 5, rugăciunea BOR denaturează adevărul istoric, afirmând în fals că israelitenii au comis crimele. În realitate, am demonstrat că textul biblic prezintă explicit cum Ilie a ucis 450 de prooroci. Este dovada manipulării ordinare a credincioșilor ortodocși. Cultul BOR profită de credulitatea credincioșilor care nu au timp să studieze cu atenție scrierile biblice.

A se vedea Anexa nr.3, filele 13-19 „Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul” copie xerox.

Proba D 3

Criminalul Ilie este reprezentat în icoane din zecile de mii de biserici și mănăstiri ortodoxe din România. Spațiul limitat nu ne permite să anexăm la Plângerea penală copii xerox după aceste icoane. Icoane ale Sfântului Ilie sunt postate pe site-ul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Doxologia, la adresa indicată.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei comercializează on-line astfel de icoane.

https://doxologia.ro/viata-bisericii/iconografie/icoane-ale-sfantului-prooroc-ilie-tesviteanul

https://magazinmmb.ro/icoana-b-sfantul-prooroc-ilie

Proba D 4

Însuși Patriarhul Daniel al B.O.R. a făcut apologia faptelor criminale ale lui Ilie Tesviteanul, într-o predică publică din care cităm: „Dacă rezumăm viața și faptele lui avem patru mari calități pe care trebuie să le scoatem în evidență: om al rugăciunii și al înfrânării, apărător al credinței adevărate împotriva rătăcirilor idolești, ajutător milostiv al săracilor, pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți, a evidențiat Părintele Patriarh.”. (fila 20, Anexa nr.3)

Folosind expresiile „apărător al credinței adevărate împotriva rătăcirilor idolești” și „pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți”, Patriarhul Daniel se referă strict la textul biblic din III Regi cap.18, versetele 18-40.

Deși are pretenția că promovează o religie a păcii și a iertării, Patriarhul Daniel a amenințat public că Sfântul Ilie este „răzbunător” și „pedepsitor”: „Este răzbunător aspru pentru cei care au fost adesea umiliți și pedepsitor al celor care săvârșesc multe nedreptăți”.(fila 20, Anexa nr.3)

De remarcat că doctorul în teologie și profesorul de teologie dogmatică Daniel Ciobotea a folosit timpul prezent, actualizând activitatea criminală a lui Ilie, care este „pedepsitor al celor care săvârșesc multe nedreptăți”.

Citatele sunt extrase din articolul intitulat „Patriarhul Daniel: Sfântul Proroc Ilie este ajutător milostiv al săracilor și pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți” publicat în data de 20.07.2017, de Iulian Dumitrașcu, pe pagina de internet „Basilica.ro – Agenția de știri a Patriarhiei Române”. (http://basilica.ro/patriarhul-daniel-sfantul-proroc-ilie-este-ajutator-milostiv-al-saracilor-si-pedepsitor-al-celor-care-savarsesc-nedreptati/)

Patriarhul Daniel îndeamnă explicit monahii și monahiile din mănăstirile românești să urmeze exemplul Sfântului Ilie „pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți” și „apărător al credinței adevărate împotriva rătăcilor idolești”. Se înțelege  că Patriarhul propovăduiește monahilor modelul Sfântului Ilie, inclusiv prin actele criminale prezentate anterior, cităm: „El devine astfel o prefigurare a monahismului încă din Vechiul Testament când nu exista monahism.”. (fila 20 Anexa nr.3)

Din același articol prezentăm un citat, ca probă a dimensiunilor elogierii unui sfânt cu idei și acte criminale xenofobe pe motive religioase: „De ziua Prorocului, Preafericitul Daniel își sărbătorește unul dintre ocrotitorii primiți la botez. Cu această ocazie, conducătorul Bisericii noastre a fost felicitat de ostenitorii Reședinței Patriarhale și de slujitorii Catedralei Patriarhale. La final, Patriarhul Daniel a transmis felicitări celor care îl au ocrotitor pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Tuturor celor care poartă numele de Ilie le dorim ani mulți și binecuvântați, cu pace, bucurie, credință multă și fapte milostive, le-a urat Preafericirea Sa.”. (fila 20, Anexa nr.3)

Aflăm că însuși Patriarhul Daniel se mândrește că-l are ca ocrotitor de la botez pe criminalul religios Ilie, și-i felicită pe cei care poartă numele în amintirea unui xenofob religios.

Proba D 5

O altă predică expusă în articolul intitulat „4 virtuți ale Sf. Ilie evidențiate de Părintele Patriarh la Mănăstirea Techirghiol” și publicat în data de 20.07.2018, de Sorin Ionițe pe pagina de internet „Basilica.ro – Agenția de știri a Patriarhiei Române”. Anexa nr.3, filele 21-22. (http://basilica.ro/4-virtuti-ale-sf-ilie-evidentiate-de-parintele-patriarh-la-manastirea-techirghiol/)

În anul 2018 de sărbătoarea Sfântului Ilie, Patriarhul Daniel a copiat predica susținută în anul 2017. El a repetat ad litteram afirmațiile din anul 2017 de elogiere a celor 4 virtuți ale Sfântului Ilie: „În omilia rostită vineri, 20 iulie 2018, la Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat patru mari virtuți ale Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul: Sf. Ilie a fost om al rugăciunii, al postului și al înfrânării; A fost apărător al credinței adevărate împotriva rătăcirilor idolești; A fost ajutător milostiv al săracilor; A fost și pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți.” (fila 21 Anexa nr.3)

Este proba că, în formă continuată, Patriarhul a făcut afirmații xenofobe și de incitare la ură religioasă.

Deasemeni, același Patriarh Daniel a reafirmat modelul Sfântului Ilie pentru monahismul românesc: „Sfântul Proroc Ilie, ca și Ioan Botezătorul n-au întemeiat familie, au trăit în rugăciune, multă vreme în singurătate, în pustie, în post, nevoință și înfrânare și de aceea împreună sunt prototipuri ale vieții monahale”. (fila 21, Anexa nr.3) Comparația dintre cei doi este absurdă. În timp ce Ilie a fost un criminal, Sfântul Ioan Botezătorul a fost un om non-violent, lăsându-se ucis.

Totodată, acesta a elogiat activitatea criminală a lui Ilie: „Dumnezeu l-a trimis pe Prorocul Ilie la regele Ahab să-l mustre și să-i spună că dacă nu se întoarce la credința adevărată, strămoșească a evreilor va fi pedepsită toată țara și nu va ploua 3 ani și 6 luni”. (fila 21, Anexa nr.3)

O probă în sprijinul afirmațiilor că ierarhia BOR susține asimilarea dogmatică a Dumnezeului lui Israel cu Dumnezeu Tatăl din Sfânta Treime ortodoxă.

Patriarhul Daniel a afirmat public că Prorocul Ilie utiliza amenințarea cu pedepse la adresa regelui Israelului de la acea vreme „dacă nu se întoarce la credința adevărată, strămoșească a evreilor”. Una dintre pedepsele lui Ilie, în numele Dumnezeului lui Israel, a fost înjunghierea a 450 de evrei proroci care-l susțineau pe regele Ahab.

Patriarhul Daniel a susținut public ideea xenofobă că Ilie apăra „credința adevărată, strămoșească a evreilor”. În opinia Patriarhului, Ilie a efectuat asasinatele menționate în Biblia ortodoxă, în numele „credinței adevărate”.

Cultul Biserica Ortodoxă Română afirmă în mod exclusivist că deține „credința adevărată” în Dumnezeu, identificată de Patriarhul Daniel cu „credința adevărată, strămoșească a evreilor” apărată prin crime în masă de Sfinții Ilie și Moise.

Patriarhul Daniel a promovat în predică un Dumnezeu răzbunător, crud și asasin, afirmând public: „Și într-adevăr Dumnezeu l-a pedepsit și pe regele Ahab și pe Izabela și au sfârșit tragic.”. (fila 21, Anexa nr.3). Concepția Patriarhului este contrară Dumnezeului creștinilor, bun și iertător.

Proba D 6

Ziarul „Lumina” al Patriarhiei Române a publicat în data de 21 iulie 2017 un articol intitulat: „Sfântul Ilie, om al rugăciunii și apărător al credinței adevărate”. Anexa nr.3, filele 23-24. (http://ziarullumina.ro/sfantul-ilie-om-al-rugaciunii-si-aparator-al-credintei-adevarate-124613.html)

Acest articol constituie o altă probă privind promovarea publică a xenofobului criminal Ilie. Patriarhul Daniel a slujit Sfânta Liturghie cu prilejul sărbătoririi Sfântului Ilie în Paraclisul din Reședința Patriarhală care are hramul, adică sfântul ocrotitor, Sfântul și slăvitul proroc Ilie Tesviteanul.

Prezentăm un citat relevant în acest sens: „Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală şi-a sărbătorit ieri, 20 iulie 2017, cel de-al doilea hram, pe Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită în acest sfânt locaş de rugăciune de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de slujitori. Sfânta Liturghie a fost precedată de o slujbă de binecuvântare a lucrărilor de înfrumuseţare şi reînnoire, ce s-au realizat la acest paraclis.”. (fila 23, Anexa nr.3).

 Proba D 7

Aceeași publicație cotidiană a Patriarhiei Române a publicat, în ziua de 22 iulie 2017, un articol intitulat: „Praznicul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul”. Anexa nr.3, filele 25-27. (http://ziarullumina.ro/praznicul-sfantului-proroc-ilie-tesviteanul-124657.html)

Este o probă de incitare la ură religioasă și de apologie a criminalității religioase de către ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Publicația oficială a BOR afirmă că ierarhi ai BOR au îndemnat credincioșii ortodocși, aflați în pelerinaj la numeroasele mănăstiri transilvane, „să își păstreze credința vie, avându-l ca model pe Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament”.

Cităm textul extras din articolul invocat: „La praznicul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, pelerinii au participat la hramul a numeroase mănăstiri transilvane. Credincioșii au fost îndemnați de ierarhi să se roage și să își păstreze credința vie, avându-l ca model pe Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanţi proroci ai Vechiului Testament, numit și „al doilea înaintemergător al venirii lui Hristos”.”. (fila 25, Anexa nr.3)

Proba D 8

Articolul „În imagini: Cum a fost serbat Sfântul Ilie la mănăstirea ctitorită de Patriarhul Miron” publicat de Sorin Ionițe în data de 21 iulie 2018 pe site-ul Basilica.ro. Anexa nr.3, fila 28. http://basilica.ro/in-imagini-cum-a-fost-serbat-sfantul-ilie-la-manastirea-ctitorita-de-patriarhul-miron/

O altă probă care demonstrează că ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române promovează public un criminal xenofob.

În 20 iulie 2018, de ziua Sfântului Ilie, la Mănăstirea Sfântul Proroc Ilie din Toplița, județul Harghita, 6 ierarhi membri ai Sfântului Sinod al BOR l-au omagiat pe criminalul biblic: „Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii Sfântului Proroc Ilie a fost oficiată de 6 ierarhi români și un ierarh bulgar: IPS Naum, Mitropolit de Ruse-Bulgaria, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, PS Andrei Episcopul Covasnei și Harghitei, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei și PS Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului”. (fila 28, Anexa nr.3)

Articolul menționează că „la eveniment a fost prezent Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte”, ceea ce probează faptul că un înalt funcționar public al Statului român participă la elogierea publică a criminalului xenofob Ilie.

Proba D 9

Articolul „Patriarhul Daniel a sfințit centrul Sfântul Ilie din Călimănești” publicat de Sorin Ionițe, în 7 septembrie 2018, pe site-ul basilica.ro la adresa http://basilica.ro/patriarhul-daniel-a-sfintit-centrul-sf-ilie-din-calimanesti/

Este prezentat faptul că „Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit vineri, 7 septembrie 2018, Centrul Social-Pastoral „Sf. Ilie” din Călimănești-Căciulata, județul Vâlcea.”. Centrul aparține Patriarhiei Române. (fila 29, Anexa nr.3)

În cuvântarea ținută, Patriarhul Daniel a explicat de ce acest centru social pastoral poartă numele de Sfântul Ilie: Sfântul Ilie a stat și lângă apă, la râul Cherit, și la munte, așa că aici și apa Oltului și muntele se leagă împreună și aduc slavă lui Dumnezeu.”. (fila 29, Anexa nr.3)

Este încă o probă că un criminal biblic, care a săvârșit atrocitățile descrise, este slăvit de către Patriarhul B.O.R.. Acesta nu a menționat în predica sa nimic despre activitatea criminală a celui care este considerat ocrotitorul unui centru de cazare pentru persoanele care merg la tratament balnear.

Probe care atestă responsabilitatea Patriarhului și a membrilor Sfântului Sinod privind promovarea în public a Bibliei, a Calendarului creștin ortodox, a manualelor de teologie și a celor de religie, a site-urilor oficiale ale BOR ce conțin „idei și concepții rasiste și xenofobe precum violența și crima pe motive etnice și religioase”.

Probele se regăsesc în „Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române” aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 53/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 50 din 22 ianuarie 2008. HG 53/2008 a fost emisă pentru organizarea executării Legii 489/2006, în temeiul art.29, alin (3) și al art.108 din Constituția României. Statutul B.O.R. a fost aprobat de Sfântul Sinod al B.O.R. conform prevederilor art.14, lit.f din respectivul Statut B.O.R..

„Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române” se găsește publicat pe site-ul patriarhia.ro la adresa:

http://patriarhia.ro/images/documente/statutul_bor.pdf

A se vedea Anexa „Compact Disc”, fișierul: statut_bor.

Proba E 1

Statutul B.O.R. prevede explicit responsabilitatea tuturor membrilor Sfântului Sinod privind publicarea Sfintei Scripturi, a calendarului bisericesc și a manualelor de teologie, conform art.14:

„Art. 14 – Atribuțiile Sfântului Sinod sunt:

  1. d) hotărăște în privința canonizării sfinților și emite tomosul de proclamare a canonizării;
  2. x) inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea, editarea și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea cărților de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie și a manualelor de religie; supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic și canonic, lucrările de arhitectură, pictură, sculptură și alte forme de artă bisericească ortodoxă și ia măsurile cuvenite în caz de abateri;
  3. t) aprobă normele privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ teologic preuniversitar și universitar, precum și pe cele privind predarea religiei în școlile de stat, particulare și confesionale. Stabilește normele privind învățământul confesional de toate nivelurile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor și adulților;”.

Biblia sau Sfânta Scriptură este editată, tipărită și difuzată exclusiv de Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, condus de Patriarhul Daniel, conform art.162 din Statut B.O.R..

„Art. 162 – (1) Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este condus de Patriarh, iar activitatea sa este coordonată de unul din episcopii-vicari patriarhali, fiind administrat de Permanența Consiliului Național Bisericesc. (2) Produsele Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române se distribuie eparhiilor, parohiilor, mânăstirilor și credincioșilor prin magazinele bisericești eparhiale. (3) Editura și tipografia Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române au exclusivitate în privința editării, tipăririi și difuzării Sfintei Scripturi, a cărților de cult și a manualelor de teologie, care se vor tipări numai cu aprobarea Sfântului Sinod.”.

 Proba E 2

Pe pagina de început a Bibliei ortodoxe este specificat explicit, cităm: ” BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”. A se vedea Biblia anexată în original.

 Proba E 3

În privința publicării „Calendarului creștin ortodox” este stipulată aceeași responsabilitate a membrilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

Statutul B.O.R. prevede fără echivoc: „Art. 164 – Sfântul Sinod aprobă anual calendarul bisericesc pe baza textului elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod, care se tipărește la tipografia Institutului Biblic și tipografiile eparhiale, cu respectarea dreptului de copy-right, iar difuzarea se face în condițiile stabilite anual de Sfântul Sinod, numai în cuprinsul fiecărei eparhii.”.

Proba E 4

Același Statut al BOR specifică în mod imperativ drepturile de monopol asupra publicării Bibliei ortodoxe, a calendarelor și a tuturor cărților bisericești ortodoxe considerate bunuri necesare activității de cult: „Art. 165 – Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, precum și eparhiile care au tipografii și ateliere proprii, sunt obligate să ia măsurile necesare pentru respectarea prevederilor legale în vigoare privind dreptul exclusiv al Bisericii de a produce și a valorifica obiectele și bunurile necesare activității de cult.”.

„Prevederile legale în vigoare privind dreptul exclusiv al Bisericii”, invocate în art. 165 din Statut BOR, se regăsesc în Legea 103/1992 actualizată. Într-adevăr cultul denumit Biserica Ortodoxă Română (prescurtat B.O.R.) deține prin lege exclusivitatea asupra multiplicării și valorificării cărților ortodoxe, inclusiv a Bibliei ortodoxe și a Calendarului creștin ortodox, pentru 86,5% din populația României, declarată ortodoxă conform datelor ultimului recensământ.

În acest sens, au fost făcute numeroase Plângeri penale semnate de reprezentanții cultului Biserica Ortodoxă Română împotriva celor care au îndrăznit să valorifice produse de cult ortodox fără acordul expres al B.O.R..

Proba E 5

Majoritatea membrilor Sfântului Sinod al BOR, inclusiv Patriarhul Daniel, are rangul de episcop sau arhiepiscop al unei eparhii. Aceștia au drepturi statutare privind conducerea directă și nemijlocită a întregii activități bisericești din eparhie. Statutul BOR prevede dreptul acestora de a conduce efectiv eparhia precum și atribuția lor de a reprezenta eparhia în justiție, conform: „Art. 86 – (1) În eparhia sa, chiriarhul își exercită întreaga slujire în comuniune cu Sfântul Sinod. (2) Chiriarhul își exercită dreptul de a conduce eparhia din momentul întronizării și al primirii gramatei din partea mitropolitului său canonic, respectiv din partea Patriarhului pentru mitropolit. Art. 88 – Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) exercită următoarele atribuții: f) reprezintă eparhia în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, în justiție și față de terți, personal sau prin delegați;”.

În drept, faptele prezentate se încadrează la infracțiunea de „promovare în public a unor concepții rasiste și xenofobe precum violența și crima pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora” prevăzută și pedepsită de art. 2, lit.a, și art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, modificată și completată cu Legea 217/2015 și cu Legea 157/2018, cităm:

Art.2, lit. a) prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute la prezenta literă;

Art.5 Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.”

Din punct de vedere legal, cultul denumit Biserica Ortodoxă Română este o organizație religioasă cu personalitate juridică de interes public, potrivit prevederilor art.8, alin.(1) din Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor

„Art. 8. – (1) Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.”.

Aceeași Lege 489/2006 prevede, la art.5, alin. (4), că Biserica Ortodoxă Română  „are obligația să respecte „Constituţia şi legile ţării şi să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

” Art. 5 – (4) În activitatea lor, cultele, asociaţiile religioase şi grupările religioase au obligaţia să respecte Constituţia şi legile ţării şi să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”.

Or, OUG 31/2002 modificată și completată cu Legea 217/2015 este o lege organică ce trebuie respectată.

Mențiuni speciale privind Plângerea penală

Menționăm că prezenta Plângere penală nu se referă la critica textelor biblice din Bibliile sau Cărțile Sfinte care aparțin altor culte, etnii sau minorități religioase din România. Ea face referire numai la Biblia ortodoxă, la care au acces milioane de români credincioși ortodocși. Clerul BOR interzice credincioșilor ortodocși lecturarea celorlalte Biblii, ale denominațiunilor creștine neortodoxe, sub pretextul traducerii incorecte, declarându-le „eretice” și lipsite de harul Duhului Sfânt.

Este de datoria organelor judiciare să identifice, dacă textele criminale menționate sunt prezente și în alte Biblii din România, aparținând altor culte, asociații sau grupări religioase, și să aprecieze sancționarea lor în contextul legislativ actual.

Deasemeni, demersul nostru juridic nu dorește asocierea trecutului istoric al poporului israelit, prezentat în Biblia Ortodoxă, cu poporul evreu din zilele noastre. Astăzi, poporul evreu beneficiază de protecția unui Stat numit Israel, care este recunoscut, cu drepturi internaționale egale cu ale celorlalte state ale lumii contemporane. Cu siguranță legile actualului stat Israel acordă libertatea religioasă tuturor cetățenilor săi și respectă legislația internațională privind crimele în masă și genocidul. Cu siguranță că nici un evreu de astăzi nu mai poate accepta venerarea crimelor săvârșite de unii strămoși.

Minoritatea evreilor din România, ca și majoritatea românească, are dreptul egal garantat la libertatea de gândire, de conștiință și de religie conform prevederilor art.9, alin.(1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cât și ale art. 29, alin.(1) din Constituția României. Cu mențiunea că orice cult religios, asociație religioasă sau grupare religioasă are obligația să respecte Constituția și legile României și să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, conform art.5, alin.(4) din Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general la cultelor.

Prezenta Plângere penală conține 26 file și are următoarele anexe:

Anexa nr.1 conține 4 file copii xerox;

Anexa nr.2 conține 5 file copii xerox;

Anexa nr.3 conține 29 file copii xerox;

„Biblia sau Sfânta Scriptură”, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2015, 1416 pagini, original;

„Calendar creștin-ortodox, 2018”, Editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română, Tipărit la Tipografia Cărților București, 48 pagini, original;

Compact Disc ce conține 3 fișiere: adrese probe, anexa3, statut_bor.

Președintele Asociației Neamul Românesc

Vasilică Militaru

Reclame

Dacă tot n-a trecut referendumul, un popă cu funcție face o declaratie publică interesantă: “să iubim păcătosul!” Adică?

Reprezentativ

Nu-mi arog veleităţi de prezicător, nici de urmaş al babei Vanga sau a lui Egdar Cayce, ci doar de observator  al fenomenelor sociale şi de cunoscător al acestora. Orice jurnalist poate face asta, dar, din nefericire, noul val s-a cantonat în zona de can-can, iar “bătrânii” au obosit sau şi-au făcut plinul şi nu-i mai interesează. Am scris zeci de articole despre Biserică, unele cu umor, altele foarte serioase, încercând să trag un semnal de alarmă pentru ambele tabere, din care fiecare să-şi tragă singur concluziile. Aiurea! Babele pupătoare de moaște n-au citit, sau au blestemat a blasfemie, iar băieţii în fustiţă au trecut nepăsători mai departe, mizând pe marea masă a pensionarilor bigoţi, cărora le-a rămas doar ruga către un dumnezeu inexistent, “dumnezeii” aleşi fiind mult prea nepăsători şi îngâmfaţi ca să le mai pese de ei.

Aşa s-a întâmplat şi la referendumul pentru redefinirea familiei, la care Biserica a participat din greu (chiar dacă nu recunoaște) şi unde, aşa mai pe româneşte, a luat-o-n bot. De ce? Pentru că s-a implicat mai mult ca de obicei în politichie, nu şi-a văzut de ograda ei şi aşa şubredă şi s-a băgat într-o întreprindere mult prea mare pentru sutanele înnegrite de jegul monahal. Adică, după ce a primit o grămadă de bani de la Guvernul PSD pentru megalomania lui Ciobotea, Biserica venit să-i mănânce din labă lui Dragnea, pentru că nimic nu e gratis. Dacă citiţi ce înseamnă Coaliţia Pentru Familie, vă veţi da seama că e o aripioară mascată a BOR, ce reuneşte sub denumirea de mai sus, o serie asociaţii religioase, ce nu pot fi înfiinţate fără acceptul Ministerului Cultelor şi, implicit, acordul BOR. Deci coaliţia în discuţie a lansat o iniţiativă de modificare a Constituţiei şi s-a apucat să strângă semnături. Îmi povestea un amic din vest, (vestul țării noastre, nu vestul ăla…) profesor şi apropiat al primăriei din urbea sa, că ea, primăria s-a implicat activ în “strângerea de semnături” fiecare angajat al primăriei fiind obligat să aducă semnăturile a douăzeci de persoane, aceasta fiind… “sarcină de serviciu!” Primarul a primit totuşi o sumă de bani, o mică atenţie, sub formă de primă (de la judeţ) pentru activitatea depusă. Nu vă mai întrebaţi cărui partid aparţine primarul, că deja ştiţi. Şi asta s-a întâmplat în fiecare comună, orăşel sau sătuc subordonat direct PSD-ului. Orice primărie are o bază de date, cel puţin egală cu numărul locuitorilor ei declaraţi, aşa că n-a fost greu deloc. Iar semnăturile? Hai să fim serioşi, cine verifica autenticitatea câtorva milioane de semnături? Cine are interesul să demaşte o escrocherie bisericeasco-pesedista? Doar un nebun!

Pe la posturile tv de ştiri, cineva îşi punea problema dacă vor ieşi la vot cei care au semnat iniţial, sau, măcar numărul lor. Aş fi curios câţi dintre cei ce se afla pe listele Coaliţiei PF au votat DA la referendum. Verifică cineva? Nici dracu! PSD-ul a bifat referendumul la nerealizate, a aruncat pe fereastra patruzeci de milioane de euro, Moldova a ieşit pe primul loc la vot, (28,4% prezenți la vot, media) cu toate că 90% dintre votanţi se cacă-n fundul curţii, inclusiv la şcoală. Iar rezultatele vor fi evident schimbate, pentru că Autoritatea Electorală Permanenta n-a avut voie să participe la acest referendum, să monitorizeze şi să… să ce? Să nimic, ca de obicei.

Și ca tacâmul să fie complet, un popă tembel, pre numele lui Cosmin Santi,  (foto) care mai este şi profesor al Facultăţii de Teologie de la Universitatea Valahia din Târgovişte, vrea excomunicarea şi afurisirea celor care nu au votat la referendum, supărat fiind că scrutinul de duminică nu a întrunit cvorumul necesar modificării Constituţiei. Popa este şi preot paroh al comunităţii de la Viforâta – Dâmboviţa. Iată ce spune băiatul în fustiţă, şi mai şi scrie: „E momentul să extirpăm răul din rădăcină. Astăzi cred că am înţeles unde se află naţiunea română. Câtă incultură şi imoralitate este în România! Biserica trebuie să îşi reconsidere poziţia în societate. Este momentul să reutilizăm prescripţiile canonice cu privire la instituţia penitenţei din primele veacuri creştine, iar pentru duşmanii Bisericii şi ai lui Hristos este momentul de a face uzanţă de afurisire, anatemă şi excomunicare. E momentul să extirpăm răul din rădăcină pentru a nu se extinde acest cancer al necredinţei în credincioşii fideli. Nu mai putem acorda binecuvântare la cununie, la înmormântare celor care luptă împotriva bisericii şi a lui Dumnezeu”.

Nu cred că am suficiente cunoştinţe într-ale înjurăturilor să-i pot răspunde prostului, dar sper că şefii lui, dacă le-a mai rămas o fărâmă de creier să-i dea şutul în cur, atât de necesar. Aiurea! Ăia se bucura şi-şi freacă mâinile! Marian Puiescu purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgovişte, îl mângâie pe prost pe creștet și spune: “Biserica priveşte cu înţelepciune pe acei fii ai ei care caută orice prilej de a-i converti şi de a-i elibera din sclavia păcatului şi a răului pe semeni, conform principiului patristic că trebuie să urâm păcatul şi întotdeauna să iubim păcătosul”. Nu cumva e incitare la practici… neortodoxe? Ăştia ori s-au tâmpit toţi, ori au sarcină de serviciu să fie cretini, că nu cumva Statul să le taie ajutorul de handicap! Încă puţin şi vor reînfiinţa inchiziţia.

Așa că, Biserica va întoarce, conform învăţăturilor biblice şi obrazul celălalt, aşteptând cu răbdare a doua scatoalcă, Patriarhul va face pe mortu-n păpuşoi, călugării se vor întoarce cu spatele şi şi-o vor trage voioşi pe la colţuri, aşteptând să le vină rândul la… Bucureşti, iar Pomohacii răspopiți sau proaspăt hirotoniți se vor însura şi vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi. Şi prostimea? Deocamdată e ocupată cu linsul moaștelor de la Iași și băgarea câtorva milioane de euro în visteria nefiscalizată a BOR.

Va fi revoluţie în Biserica Ortodoxă Română? (Interviu exploziv cu teologul Vasilică Militaru)

Reprezentativ

Alatăieri am publicat articolul Biserica Ortodoxă româna, complice la crimele religioase?, articol pe care l-au văzut şi citit câteva mii de persoane. Evident, n-a rămas doar la mine pe blog, pentru că mai multe posturi tv şi agenţii de ştiri l-au citit, apoi au pornit pe urmele celor scrise de mine şi au descoperit că plângerea penală a teologului Vasilică Militaru este reală, exista şi a fost depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Mai jos, aveţi câte o bucată din ce au publicat două dintre entităţile media româneşti, iar dacă veţi da o căutare pe Google, veţi mai găsi şi altele.

Plângere penală împotriva Patriarhului Daniel și ai celorlalți capi ai bisericii la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. (Vezi AICI)

Președintele Asociației Neamul Românesc, Vasilică Militaru, îi acuză de concepții rasiste și xenofobe. El reclamă de asemenea că în Biblie, materie pe care copiii o învață la școală sunt descrise crime. „Problema este că legiuitorul a stabilit că orice astfel de concepții sunt interzise. Prin urmare prezența în textele biblice găsite în Biblia ortodoxă care este pentru multă lume este tipărită și are nevoie de aprobare specială din partea Sf Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Este nevoie o atenționare că există texte care conțin violențe, crime pe motive etnice, rasiale”, a declarat la Antena 3, Vasilică Militaru.

Plângere penală contra Patriarhului Daniel: Promovează personalităţi criminale. Răspunsul BOR, stupefiată după ce a aflat la ce se referă bărbatul: Este o aberaţie! (Vezi AICI)
O plângere penală a fost depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Patriarhului Daniel şi a membrilor Sfântului Sinod, acuzându-i de concepţii rasiste şi xenofobe, care sunt prezentate în Biblie. BOR consideră plângerea “o aberaţie”, pe care nu o va lua în considerare. 

Am vrut să văd ce mai spune spune Vasilică Militaru după ce a dat interviul Antenei 3. L-am sunat, cred că de vreo 10 ori, apoi m-am lăsat păgubaş. Ieri seară, l-am sunat iar, mi-a răspuns scurt, “îmi sună telefonul tot timpul!” Am mai schimbat două vorbe, l-am rugat să-mi răspundă la câteva întrebări, m-a amânat elegant şi am închis. Evident, m-am enervat şi am hotărât să nu-l mai sun. Ieri după amiaza m-a sunat. Discuţia, pe care am înregistrat-o suna cam aşa:

  • Domnule Vasilescu, îmi cer scuze pentru ieri când v-am cam expediat, dar… De când au citit articolul de pe blog şi, mai ales, de când au văzut intervenţia mea de la Antena 3, cred că m-au sunat peste 300 de persoane, majoritatea preoţi, care, unii au fost total de acord cu demersul meu, alţii, foarte puţini, mi-au atras atenţia că Biserica se răzbuna pe fii ei rătăcitori. Am vorbit la telefon până pe la patru dimineaţa… La opt, a început să sune iar telefonul, până acum. Dar… eu nu sunt un fiu rătăcitor ai Bisericii Ortodoxe Romane, cu toate că sunt absolvent de Teologie, am fost coleg de facultate la Sibiu cu Daniel, în ani diferiţi…
  • Aveţi şi diploma de teolog, ştiam că sunteţi inginer TCM-ist?
  • Da, sunt şi inginer, am absolvit în anul 1991 apoi am urmat Facultatea de Teologie de la Sibiu, de aceea vă spuneam că am fost coleg cu Daniel.
  • Daţi-mi şi mie o copie a diplomei de la Teologie, pentru că Vasile Bănescu, glasul BOR, va acuză că nu aţi fi absolvent de Teologie, ci doar inginer. El spune că “Acest domn care nu este nici teolog autentic şi nici preot, este un inginer care se recomandă că a studiat teologia”… Lămuriţi-mă, teologul nu este individul care a absolvit Teologia? Ăla care a absolvit psihologia e psiholog, filozofia – filozof, absolventul de medicină e medic, de filologie filolog şi aşa mai departe. La teologie nu se pune, sau ce?

    Diploma de absolvire

  • Teologia reprezintă discursul sistematic despre Dumnezeu. În sens literal, termenul înseamnă știința sau cuvântul despre Dumnezeu (din greceșteθεος, theos, „zeu”, „Dumnezeu” + λογος, logos, „cuvânt”, „știință”). Prin extensie, se referă și la studiul altor subiecte religioase. Din acest punct de vedere este interesant faptul că în teologie sunt cuprinse și religii care, de fapt, nu vorbesc despre Dumnezeu ca de exemplu budismul. Şi da, un teolog este o persoană care studiază sau a studiat teologia. Eu sunt absolvent de Teologie, aşa cum v-am spus. Sunt Teolog.
  • Am înţeles. Ce ziceau preoţii ăia cu care aţi stat de vorbă? Aş vrea să stau şi eu de vorbă cu câţiva dintre ei, şi dacă se poate să le aflu părerea.
  • Îmi pare rău, nu vă pot da numele lor din motive pe care evident, le înţelegeţi. Însă majoritatea, ce spun eu, marea majoritate, recunosc şi oarecum regretă că Biserica şi “învăţăturile” ei nu sunt în concordanţă cu legile romaneşti şi, în orice moment, dacă cineva le ia afirmaţiile din predici la bani mărunţi, pot suferi rigorile legii. Mulţi m-au felicitat pentru curaj, alţii pentru… nebunie! Sincer, mă bucur că am atâţia prieteni care sunt de acord cu demersul meu, nici nu bănuiam câţi sunt!
  • Biserica, prin purtătorul ei de cuvânt face următoarea afirmaţie – şi citez din ce a declarat pentru Mediafax Vasile Bănescu : (…)“nici un judecător – evident – nu va da curs unei plângeri care îi priveşte pe profeţii Vechiului Testament”(…). Cum comentaţi această afirmaţie?
  • Probabil l-a luat gura pe dinainte şi a dat câte ceva din casă! Înseamnă că Biserica poate da ordine directe Justiţiei, asta deduc din afirmaţia (ne) voalată a domnului Bănescu! Că tot se vorbeşte în aceste zile despre celebrele protocoale dintre dintre SRI şi Justiţie, DNA şi alte organizaţii, întreb şi eu, retoric poate, când se vor desecretiza şi protocoalele dintre BOR şi SRI, DNA sau ANAF? Ştiu şi eu câte ceva şi vă promit că în cel mai scurt timp voi vorbi şi despre asta.
  • Păi vorbiţi acum! Jandarmeria e prezentă la toate manifestările, moaştele, defilările popilor şi alte manifestări publice ale BOR. Asta se face în baza unui protocol. Vorbiţi acum!
  • Nu, nu deocamdată nu. Avem timp. Să văd mai întâi dacă Parchetul va “asculta comanda” Patriarhului spusă de gura purtătorului său de cuvânt şi va “îngropa” plângerea mea penală.
  • Să revenim la preoţii care v-au sunat. Câţi spuneaţi că au fost?
  • Cei cărora le-am răspuns, peste 300. Dar au sunat mult mai mulţi, sunau chiar în timp ce vorbeam, şi nu le-am putut răspunde la toţi. Şi acum sună, auziţi?
  • Şi în afară de felicitări? Sau de comentarii pro acţiunea dvs?
  • Preoţii sunt nemulţumiţi de comportamentul şefilor din BOR. De “planul de producţie” pe care îl au, de spăgile pe care le dau şi de… Nu, nu voi vorbi despre asta. Deocamdată. Vă rog să mă scuzaţi, trebuie să răspund la telefonul care mă suna… Dacă vreţi, vorbim mai pe seara, nu vă supăraţi, nu vă culcaţi devreme, nu?
  • Sunaţi-mă, până pe la unşpe nu mă culc. O după amiaza liniştită!
  • La fel vă doresc! La revedere!

Aseară am vorbit din nou cu Vasilică Militaru, care mi-a spus că a primit vizita unui “sobor de preoţi” câţiva veniţi tocmai de prin Oltenia, cu care a discutat despre multele probleme din şi ale Bisericii. Se pare că… acolo undeva, în sânul Bisericii se pune de-o… revoluţie. Ce fel de revoluţie, habar n-am! Cert e că majoritatea popilor au tras cu ochiul spre catolici, spre protestanţi şi spre alte culte religioase, care nu au închistarea şi încrâncenarea Bisericii ortodoxe. De când cu internetul şi de când au aflat că Biserica Catolică are, pe lângă universităţi, laboratoare de cercetare şi chiar un observator astronomic, finanţează din greu NAŞA, preoţii din România au început să-şi pună întrebări. Cine le va răspunde? O nouă conducere a BOR? Vom trăi şi vom vedea.
Amin!

UPDATE: Tot aseară,ceva mai târziu, am primit de la Vasilică Militaru următorul text, ca o completare a interviului de mai sus:

Între crimă și iubire, sau ortodocșii criminali ai BOR

Credinciosul creștin este încurajat să devină un bun creștin, alesul lui Dumnezeu, dar i se inoculează permanent, prin scrierile Vechiului Testament, că există un popor evreu care a fost, și va fi până la sfârșitul veacurilor, Neamul „ales” lui Dumnezeu. Totodată, deși creștinismul respinge crima ca pe un păcat, se păstrează scrierile sfinte ale Vechiului Testament, unde crima din anumite motive, mai ales religioase, rămâne valabilă. Acest tip de abordare determină o acțiune schizoidă a practicanților creștinismului care, aparent promovează iubirea aproapelui, dar în realitate își păstrează în ascunzișurile gândirii o doză de agresivitate care răbufnește în perioadele critice ale vieții lor. Când nu mai găsește soluții de adaptare la problemele realității, omul apelează la violențe și crime.

Am monitorizat intervenția unor ortodocși la demersul Plângerii penale împotriva Patriarhului Daniel și a ierarhilor BOR. Site-ul Ortodoxinfo a fost singurul care a prezentat știrea în mod fals, printr-un titlu denaturat care minte cititorii. Cititorii ortodocși, ce-și zic creștini, sunt oripilați de denunțul criminalității unor persoane biblice declarate „sfinte în calendar” și invocau „regretul dispariției ghilotinei”. Aceeași ortodocși, ce invocă ghilotina pentru Militaru, denunță ei înșiși și condamnă acțiunile criminale, ale unor împărați prigonitori, asupra adevăraților Sfinți mucenici creștini din calendarul ortodox. Schizoidie ca la carte. Am descoperit preoți creștini care îl invocă pe Țepeș, care să vină să-l lichideze pe denunțătorul crimelor din Vechiul Testament. În psihicul întunecat al acestor preoți, actul de dreptate se face prin lichidare fizică a adversarului. Preotul ortodox, aflat în criză de argumente, invocă uciderea aproapelui, în loc să rezolve problema „uciderii” păcatului interior. În realitate, preotul ortodox are în subliminal ideea criminală a Vechiului testament și propovăduiește formal creștinismul iubirii aproapelui. Acest tip de abordare criminală este în contradicție cu învățătura lui Iisus Hristos. Am constatat că mulți ortodocși nu sunt creștini, ci niște criminali ascunși.

Dovadă stau răbufnirile legionarilor nicadori și decemviri, disperați să-și facă dreptate, care au murit cu regretul crimelor săvârșite. Corneliu Zelea Codreanu a hotărât să se lase ucis, decât să mai continue o Mișcare Legionară scăpată pe panta criminalității și violențelor. „Când am terminat Evangheliile am înţeles că stau aici în închisoare din voia lui Dumnezeu; că, deşi n-am nici o vină sub latura juridică, El mă pedepseşte pentru păcatele mele şi-mi pune la încercare credinţa mea.” … „În sfârşit, cu cât pătrundem mai mult în citirea scrisorilor, ajungem la concluzia:
1. Că nu suntem creştini, că suntem departe de a fi creştini. Cât de departe…
2. Că ne creştinăm în formă, dar că ne descreştinăm în conţinut.
3. Că omenirea a suferit acest proces de descreştinare de-a lungul veacurilor până la noi, cu mici svâcniri spre adâncuri… creştinarea în suprafaţă pare că a preocuat mai mult lumea.
4. Caracteristica timpului nostru: Ne ocupăm cu lupta dintre noi şi alţi oameni, nu cu lupta dintre poruncile Duhului Sfânt şi poftele firei noastre pământeşti. Ne preocupăm şi ne plac victoriile asupra oamenilor, nu victoriile împotriva Diavolului şi păcatului.”. Citește cu atenție Însemnări de la Jilava.

În zadar au apărut mărturiile Întoarcerii la Hristos ale Sfântului Valeriu Gafencu și ale majorității legionarilor închiși în temnițele comuniste din România. Actualii simpatizanți clamează crima și violențele pentru apărarea Ortodoxiei.

Legionarii din închisoarea Aiud au fost reeducați de Bartolomeu Anania în anii 1962-1964, argumentând că actul criminal nu este creștin. Dar Bartolomeu a diortosit crimele „poporului ales” de Dumnezeul Vechiului Testament, în Biblia tradusă chiar de el. Schzoidia continuă. Crimele poporului ales evreu sunt „sfinte” și acceptate, crimele legionarilor sunt „criminale” și condamnate.

Conform dogmei BOR, Dumnezeu Tatăl ceresc este totuna cu Dumnezeul Vechiului Testament. Adică un „tatăl vostru diavolul și tatăl minciunii”, care „de la început a fost ucigător de oameni” denunțat de Iisus Hristos în Noul Testament (Ioan 8,44), este confundat cu adevăratul „Tatăl meu”. Iisus Hristos, Dumnezeul lui Militaru, afirma „Tatăl Meu este Cel care Mă slăveşte, despre Care ziceţi voi că este Dumnezeul vostru.” (Ioan 8,54).

Când rostiți rugăciunea „Tatăl nostru” să vă gândiți bine cărui Dumnezeu vă închinați: Unui Dumnezeu al iubirii sau unui Dumnezeu al dreptății prin crime?

Teolog Vasilică Militaru, iubitorul de Hristos Dumnezeu.

 

 

Biserica Ortodoxă Română – complicele crimelor religioase?

Reprezentativ

Răspunsul pe care nu vi-l va da nici un preot, în mod direct, este DA! Pentru că toate scrierile bisericeşti, care, din nefericire, sunt ridicate la rang de “învăţături sfinte”, propovăduiesc crima sub o formă sau alta. Ele se învaţă în şcoli, se predau în facultăţi, dar nimeni, absolut nimeni, nu ţine cont de porunca “să nu ucizi!”
Dar, s-a găsit cineva, care în numele adevăratei spiritualităţi româneşti, a depus o plângere penală, atât împotriva celor ce propovăduiesc fără ruşine crimele biblice
, cât şi a tuturor formelor de criminalitate religioasă ce se învață în școli  și  vine în contradicţie flagrantă cu Legile României.

Citiţi în continuare comunicatul de presă al Asociaţiei Neamul Românesc şi, în scurt timp, voi publica şi plângerea penală depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. De asemenea, le spun colegilor de la agenţiile de presă sau ziarelor on line, că pot prelua comunicatul (integral sau parţial) fără nici o problemă, poate doar, citând sursa.

SINODUL B.O.R. PROMOVEAZĂ SFÂNTA CRIMĂ ȘI UN DUMNEZEU UCIGĂTOR DE MAME ȘI COPII?

Teologul Vasilică Militaru, președinte al Asociației Neamul Românesc și preot al Credinței Neamului Românesc, a înregistrat o Plângere penală împotriva prezumtivilor făptuitori, Patriarhul Daniel Ciobotea și ierarhii care compun Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pentru săvârșirea infracțiunii de „promovare în public a unor concepții rasiste și xenofobe precum violența și crima pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora” prevăzută și pedepsită de art. 2, lit.a, coroborat cu art. 5 din OUG 31/2002, completată și modificată.

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, ca reprezentanți legali ai cultului, au obligația să răspundă în fața organelor judiciare pentru apologia xenofobiei, a crimelor religioase și a unor criminali din textele Bibliei ortodoxe, din Calendarul ortodox și din unele rugăciuni și predici. Dacă se dorește o eradicare reală a xenofobiei și rasismului din societatea românească, atunci trebuie curățate izvoarele unei educații religioase criminale care propagă extremismul în numele lui Dumnezeu. Etnia românilor creștini pașnici trebuie apărată, în egală măsură cu celelalte etnii, de către Justiția României prin legile în vigoare, față de ideologiile criminale agresive ale oricărei religii sau etnii care-și educă adepții că Dumnezeul lor poate comanda crime și violențe xenofobe.

Susnumiții promovează public Biblia ortodoxă în care se menționează: Biblia sau Sfânta Scriptură tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”. De asemenea, aceiași susnumiți, aprobă anual publicarea Calendarului Creștin Ortodox, în formă actualizată.

Acest demers este o acțiune de demascare a unei eclesiologii oculte, antinaționale și necreștine, promovată public de către cultul Biserica Ortodoxă Română, ce s-a intitulat statutar „Biserica Neamului românesc”. Pe de o parte, „Legea pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvarșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război”, interzice și condamnă promovarea oricăror „idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase”, iar pe de altă parte, cultul religios B.O.R. promovează necondiționat și justifică discreționar sfinți criminali și crime religioase considerate „sfinte”.

Dacă, prin efectele legii, este interzis naționalismul românesc de orice orientare (mistic religios, politic sau ideologic) și încadrat la „extremism”, atunci se impune și o critică a textelor Sfintei Scripturi ortodoxe ce glorifică explicit acte criminale rasiste și xenofobe, ale reprezentanților unui „Neam Ales”, în numele unui DumneZeu „naționalist extremist” al acelui Neam, oricare ar fi el. Mai ales că acest DumneZeu scripturistic este prezentat ca un rasist și xenofob cu accese de antisemitism de tip mistic religios.

Educația religioasă ortodoxă a copiilor și tinerilor din România permite accesul nelimitat la scrierile biblice ale Vechiului Testament în care se prezintă „sfinte” crime, săvârșite de reprezentanții unui popor denumit discriminatoriu „ales”, asupra a zeci de mii de copii nevinovați și asupra mamelor acestora.

În fapt, B.O.R. promovează credința într-un DumneZeu care instituie și comandă explicit crimele în masă și genocidul. De asemenea, se acreditează concepția, fascistă conform legislației în vigoare, că Dumnezeu, denumit frecvent „Dumnezeul lui Israel” sau „Domnul Dumnezeul evreilor”, ar fi decretat superioritatea unui „popor ales dintre toate neamurile”, denumit în Biblia ortodoxă „poporul evreu” sau „poporul israelit”, ce avea dreptul divin să omoare, să jefuiască și să ocupe teritoriile ne-evreilor pentru asigurarea supremației acestui „DumneZeu” pe întreg pământul. Potrivit prevederilor OUG 31/2002 actualizată, promovarea publică a unor asemenea concepții constituie infracțiune și este asimilată actelor de rasism, xenofobie și de promovare a superiorității unei rase și a inferiorității altora”.

Ecleziologia B.O.R. adoră un DumneZeu exclusivist al Vechiului Testament, prezentat ca un Zeu nemilos, crud, răzbunător și însetat de sângele uman al tuturor ne-evreilor, din toate popoarele pământului, care nu I se supun. Acest Zeu, numit și Dumnezeul lui Israel, este asimilat deplin Dumnezeului Tată, din dogma Sfintei Treimi a cultului BOR.

Însuși Iisus Hristos, după salvarea unei femei adultere de la uciderea prin lapidare, a denunțat acest Zeu, care „de la început a fost ucigător de oameni”, ca fiind „mincinos și tatăl minciunii”. El s-a adresat unor conaționali israeliți, răzbunători criminali: „voi sunteți din tatăl vostru diavolul și vreți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8,44). Fiul adevăratului Dumnezeu Tată, afirma public: „Tatăl Meu este Cel care Mă slăveşte, despre Care ziceţi voi că este Dumnezeul vostru.” (Ioan 8,54). Iisus le vorbea conaționalilor evrei despre existența a doi Dumnezei: Unul era „Dumnezeu Tatăl Meu” „dătător de viață și iubitor de oameni”, adică Mântuitorul omenirii, și altul era DumneZeu „tatăl vostru diavolul și ucigător de oameni”. Adevăratul Dumnezeu a iertat și a înviat oameni, nu i-a ucis. Din iubire, Dumnezeu Fiul s-a lăsat ucis prin răstignire, pentru a da o lecție divină de iertare tuturor oamenilor criminali și răzbunători. Iar Fiul era din veșnicie cu Tatăl, deci nu putea fi criminal.

În acest context biblic ambiguu, credința religioasă precreștină a strămoșilor geto-daci ai poporului român este ridiculizată și catalogată „păgână”, „barbară” și „criminală”  de către clericii B.O.R.. Alogenii biblici sunt sfinți în calendar, în timp ce românii naționaliști sunt „criminali pe veci”. Prin efectele legii care nu iartă, zeci de mii de români torturați și uciși în temnițele comuniste sunt catalogați și astăzi, in integrum, ca și „criminali” pentru că au făcut parte din organizații naționaliste anticomuniste catalogate „extremiste”. După modelul biblic „extremist” al poporului israelit, aceste organizații interbelice promovau salvarea Neamului românesc de ideologiile periculoase ale altor neamuri, ce negau existența Dumnezeului creștinilor.

Aceeași ierarhie sinodală, contrar prevederilor legale și împotriva valorilor creștine, aprobă anual Calendarul creștin ortodox în care personaje biblice sunt venerate ca „Sfinte”, deși acestea au săvârșit crime în masă și acte de genocid sub pretextul ascultării de un DumneZeu „ucigător de oameni”. Totodată, bisericile și mănăstirile ortodoxe abundă de icoane și picturi murale ce înfățișează „Sfinții” criminali biblici ce au săvârșit atrocități.

Biblia ortodoxă prezintă cum Moise, care a adus evreilor Tablele Legii cu porunca „Să nu ucizi”, a ucis un egiptean, a comandat uciderea a peste 100.000 (una sută mii) de copii, femei și bărbați, și a comandat exterminarea în masă a întregii populații a șapte neamuri semite ne-evreiești din Țara Canaanului. Jafurile, distrugerile și incendierile au însoțit toate aceste masacre odioase. Din alte texte biblice aflăm cum fanaticul religios Ilie a omorât prin înjunghiere 450 de israeliți care practicau o credință religioasă a ne-evreilor. Acestea sunt idei antisemite, conform legislației în vigoare.

Însuși Patriarhul Daniel elogiază public activitatea criminalului Ilie, prezentându-l amenințător ca răzbunător aspru” și „pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți”, care apăra credința adevărată, strămoșească a evreilor”. Astfel, xenofobul Ilie devine o prefigurare a monahismului românesc”, în opinia președintelui Sinodului BOR.

Criminalul de copii, Moise, și măcelarul de oameni, Ilie, sunt pomeniți în Calendarul B.O.R., drept „Sfântul Proroc Moise” și „Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul”, ca reprezentanți ai „Neamului sfânt”. Cei doi xenofobi religioși sunt invocați de către zeci de mii de preoți în timpul fiecărei Sfinte Liturghii ortodoxe și în Sfânta Taină a Cununiei. De ziua cinstirii lor, se aduc rugăciuni speciale de glorificare denumite Canon de rugăciune și Acatist. Totodată, sute de biserici și mănăstiri ortodoxe poartă hramul în cinstea Sfântului Ilie, autorul a 450 de crime ritualice religioase în numele unui DumneZeu tată „diavolul”, „ucigător de oameni”, așa cum a fost denumit de Iisus Hristos, Dumnezeul Mântuitor al tuturor neamurilor pământului.

În textul Plângerii penale nu se face referire la actualul popor evreu, care nu poate fi acuzat de crimele săvârșite de unii strămoși de-ai lui, așa cum nici poporul român de astăzi nu poate fi acuzat de crimele asupra unor evrei produse de unii strămoși de-ai noștri.

Este de datoria noastră să supunem atenției organelor judiciare românești, textele religioase ce intră sub incidența legilor actuale ale României. Azi, rasismul este considerat o crimă și există legi și convenții internaționale care protejează diversitatea culturală și apără de discriminare, ură sau violență din motive rasiale, etnice, naționale sau religioase. Or, la aceste legi și convenții actuale trebuie să ne raportăm, indiferent de Neam strămoșesc, credință religioasă sau Sfântă Scriptură.

Menționez faptul că, până la o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, persoanele nominalizate ca făptuitori se bucură de prezumția de nevinovăție.

Preot Vasilică Militaru
Asociaţia NEAMUL ROMÂNESC
Tel. contact: 0766.266764, email: neamul_romanesc@yahoo.com

Update: Prima reactie a Patriarhiei:
https://www.antena3.ro/actualitate/plangere-la-parchet-impotriva-patriarhului-daniel-486694.html

Texte biblice ortodoxe care expun explicit crime, violențe și jafuri pe motive rasiale, etnice și religioase.

Iată șapte texte biblice care atestă că, în formă continuată, Moise a ucis și a comandat crime în masă asupra unor oameni nevinovați, inclusiv femei și copii. Crimele expuse în textele Bibliei ortodoxe depășesc 100.000 de victime umane. Precizăm faptul că același Moise este proclamat de către cultul BOR drept „Sfântul Prooroc Moise” și este sărbătorit în calendarul ortodox în ziua de 4 septembrie a fiecărui an cu un „Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise”.

SFÂNTUL PROROC MOISE – LEGIUITORUL, CRIMINAL ÎN SERIE DE COPII ȘI FEMEI

Textul biblic nr.1 – Moise a asasinat un egiptean din motive etnice xenofobe.
„Iar după multă vreme, când se făcuse mare, Moise a ieşit la fiii lui Israel, fraţii săi, şi a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fraţii săi; Şi căutând încoace şi încolo şi nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.”. (Ieșirea 2, 11-12).

Textul biblic nr.2 – Moise a comandat uciderea a 3.000 (trei mii) de israeliți pe motive religioase.
“A stat la intrarea taberei şi a zis: «Cine este pentru Domnul să vină la mine!» Şi s-au adunat la el toţi fiii lui Levi. Iar Moise le-a zis: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: «Să-şi încingă fiecare sabia sa la şold şi străbătând tabăra de la o intrare până la cealaltă, înainte şi înapoi, să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său şi pe aproapele său. Şi au făcut fiii lui Levi după cuvântul lui Moise.». În ziua aceea au căzut din popor ca la trei mii de oameni.” (Ieşirea 32, 26-28).
„Astfel a lovit Domnul poporul, pentru viţelul ce îşi făcuse, pe care-l turnase Aaron.”. (Ieșirea 32, 35).
Textul biblic nr. 3 – Moise a comandat uciderea a 24.000 (douăzeci și patru de mii) de israeliți și moabite pe motive etnice și religioase. Un adevărat genocid uman, dacă ne raportăm la numărul populației din acele timpuri.
„Atunci s-a aşezat Israel în Sitim, dar poporul a început să se spurce, păcătuind cu fetele din Moab. Că acestea îi chemau la jertfele idolilor lor şi mânca poporul din acele jertfe şi se închina la dumnezeii lor. Aşa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care s-a aprins mânia lui Dumnezeu asupra lui Israel. Şi a zis Domnul către Moise: «Ia pe toate căpeteniile poporului şi le spânzură de copaci pentru Domnul înainte de asfinţitul soarelui, ca să se abată de la Israel iuţimea mâniei Domnului». Atunci a zis Moise către judecătorii lui Israel: «Ucideţi fiecare pe oamenii voştri care s-au lipit de Baal-Peor». Dar iată oarecare din fiii lui Israel a venit şi a adus între fraţii săi o madianită, în ochii lui Moise şi în ochii întregii obşti a fiilor lui Israel, când plângeau ei la uşa cortului adunării. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, văzând aceasta, s-a sculat din mijlocul obştii şi, luând în mână lancea sa, A intrat după israelit în sălaş şi i-a străpuns pe amândoi, pe israelit şi pe femeie, în pântece; şi a încetat pedepsirea fiilor lui Israel. Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost douăzeci şi patru de mii.”. (Numerii, 25,1-9).

Textul biblic nr.4 – Moise a comandat exterminarea a peste 32.000 (treizeci și două de mii) de bărbați, femei și copii. Genocidul a fost efectuat pe motive rasiale și religioase.
„Apoi a grăit Domnul cu Moise și a zis: «Răzbună pe fiii lui Israel împotriva Madianiților, și apoi te vei adăuga la poporul tău». Iar Moise a grăit poporului și a zis: «Înarmati dintre voi oameni pentru război, ca să meargă împotriva Madianiților și să săvârșească răzbunarea Domnului asupra Madianiților. Din toate semințiile fiilor lui Israel să trimiteți la război, câte o mie din fiecare seminție». Și și-au ales din miile lui Israel, câte o mie din fiecare seminție, adică douăsprezece mii de oameni, înarmați pentru război. Pe aceștia i-a trimis Moise la război, câte o mie din fiecare seminție; si cu ei a trimis la război pe Finees, fiul preotului Eleazar, fiul lui Aaron; și acesta avea în mâinile sale vasele sfinte și trâmbițele de strigare.
Și au lovit ei pe Madian, cum poruncise Domnul lui Moise, și au ucis pe toți cei de parte bărbătească. Impreună cu ucișii lor au căzut și regii madianiți: Evi, Rechem, Tur, Hur si Reba – cinci regi madianiți – și Valaam, fiul lui Beor, a căzut de sabie, împreună cu ucișii acelora. Iar pe femeile Madianiților și pe copiii lor le-au luat fiii lui Israel în robie; și toate vitele lor, toate turmele lor și toate avuțiile lor le-au luat pradă.”. (Numerii 31, 1-9)
„Atunci s-a mâniat Moise pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile miilor şi pe sutaşii care se întorseseră de la război, şi le-a zis Moise: «Pentru ce aţi lăsat vii toate femeile? Căci ele, după sfatul lui Valaam, au făcut pe fiii lui Israel să se abată de la cuvântul Domnului, pentru Peor, pentru care a venit pedeapsa asupra obștii Domnului. Ucideți dar toți copiii de parte bărbătească și toate femeile ce-au cunoscut bărbat, ucideți-le. Iar pe fetele care n-au cunoscut bărbat, lasați-le pe toate vii pentru voi.».”. (Numerii 31, 14-17).
Avem toate datele unui genocid biblic de tip etnic și religios. Deși nu este precizat numărul exact al victimelor, se poate deduce dimensiunea masacrului după numărul de 32.000 al femeilor fecioare luate prizoniere: „Femei, care n-au cunoscut bărbat, de toate, treizeci şi două de mii de suflete.” (Numerii, 31,35).
„Toate cetăţile lor din ţinuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc. Toată prada şi tot ce-au apucat de la om până la dobitoc au luat cu ei. Robii, prada şi cele apucate le-au dus la Moise, la preotul Eleazar şi la obştea fiilor lui Israel, în tabăra din şesul Moabului, care este lângă Iordan, în faţa Ierihonului. În întâmpinarea lor au ieşit din tabără Moise, Eleazar preotul şi toate căpeteniile obştii”. (Numerii 31, 10-13).
„Iarăşi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: «Socoteşte prada de război, de la om până la dobitoc, împreună cu Eleazar preotul şi cu căpeteniile seminţiilor obştii; Apoi împarte prada în două, între oştenii care au fost la bătălie şi între toată obştea. De la oştenii care au fost la război, ia dare pentru Domnul, câte un suflet la cinci sute, din oameni, din vite, din asini şi din oi. Acestea să le iei din partea lor şi să le dai preotului Eleazar ca dar înălţat Domnului. Iar din jumătatea cuvenită fiilor lui Israel să iei unul la cincizeci din oameni, din vite, din asini şi din oi; şi pe acestea să le dai leviţilor, care slujesc la cortul Domnului».” (Numerii 31, 25 – 30).
„Şi a făcut Moise şi Eleazar preotul cum poruncise Domnul lui Moise. Atunci s-a găsit pradă rămasă din cele luate şi aduse de cei ce fuseseră la război: şase sute şaptezeci şi cinci de mii de oi; Şaptezeci şi două de mii de boi; Asini, şaizeci şi una de mii; Femei, care n-au cunoscut bărbat, de toate, treizeci şi două de mii de suflete.” (Numerii, 31, 31 – 35).
„Atunci au venit la Moise căpeteniile oştirii, căpeteniile peste mii şi sutaşii, şi au zis către Moise: «Robii tăi au numărat pe oştenii care ne-au fost încredinţaţi şi n-a lipsit niciunul din ei. Şi iată noi am adus prinos Domnului, fiecare ce am putut dobândi din lucrurile de aur: lanţuri, brăţări, inele, cercei şi salbe, pentru curăţirea sufletelor noastre înaintea Domnului». Şi a luat Moise şi Eleazar de la ei toate aceste lucruri de aur. Aurul acesta, care s-a adus prinos Domnului de către căpeteniile peste mii şi peste sute, a fost tot şaisprezece mii şapte sute cincizeci de sicli. Oştenii au prădat fiecare pentru ei. Şi a luat Moise şi preotul Eleazar aurul de la căpeteniile peste mii şi peste sute şi l-au dus în cortul adunării, pentru pomenirea fiilor lui Israel înaintea Domnului.».” (Numerii, 31, 48 -54).

Textul biblic nr.5
Moise prezintă exterminarea copiilor, femeilor și bărbaților locuitori ai regatului Heșbonului și de distrugere totală a cetăților regatului. Același DumneZeu comandă masacrele. Rezultatul războiului „sfânt” a fost un adevărat genocid prezentat în Biblia ortodoxă: „am nimicit toate cetăţile lui, bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat pe nimeni viu”. Ca de obicei, distrugerea cetăților a fost urmată de un jaf de proporții.
„Atunci mi-a zis Domnul: «Iată, încep să-ti dau pe Sihon Amoreul, regele Heşbonului, şi pământul lui; începe a stăpâni pământul lui». Iar Sihon, regele Heşbonului, cu tot poporul său, ne-a ieşit înainte să se lupte la Iahaţ. Dar Domnul Dumnezeul nostru l-a dat în mâinile noastre şi l-am bătut pe el şi pe fiii lui şi tot poporul lui. În vremea aceea am luat toate cetăţile lui şi am nimicit toate cetăţile lui, bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat pe nimeni viu. Numai vitele lor şi cele jefuite din cetăţile cuprinse de noi ni le-am luat.”. (Deuteronom 2, 31-34).

Textul biblic nr.6
Biblia evocă uciderea în masă a tuturor copiilor și femeilor din Țara Vasanului.
„Domnul Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre şi pe Og, regele Vasanului, cu tot poporul lui, şi noi l-am bătut, încât nimeni de la ei n-a rămas viu. În vremea aceea am luat toate cetăţile lui, că n-a fost cetate pe care să n-o luăm de la ei. Am luat şaizeci de cetăţi, toată latura Argob, ţara lui Og al Vasanului. Toate cetăţile acestea erau întărite cu ziduri înalte, cu porţi şi cu încuietori, afară de cetăţile neîntărite care erau foarte multe. Şi le-am nimicit, cum făcusem şi cu Sihon, regele Heşbonului, pierzând fiecare cetate cu bărbaţi, femei şi copii. Iar toate vitele şi cele jefuite prin cetăţi ni le-am luat ca pradă.”. (Deuteronom 3, 3-7).

Textul biblic nr. 7 – Moise comandă exterminarea a șapte neamuri din țara Canaanului, viitorul Israel
Iată și textul ce conține concepții xenofobe precum interzicerea oricărui contact cu membrii a șapte neamuri canaanite, de origine semită, pe motivul superiorității poporului israelit față de toate celelalte popoare de pe pământ. Biblia ortodoxă prezintă exterminarea celor șapte neamuri într-un alt capitol. Nu se cunoaște dimensiunea numerică a masacrelor, nefiind menționată în textele biblice.
„Când Domnul Dumnezeul tău te va duce în pământul la care mergi ca să-l moşteneşti şi va izgoni de la faţa ta neamurile cele mari şi multe şi anume: pe Hetei, pe Gherghesei, pe Amorei, pe Canaanei, pe Ferezei, pe Hevei şi pe Iebusei – şapte neamuri, care sunt mai mari şi mai puternice decât tine – Şi le va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale şi le vei bate, atunci să le nimiceşti, să nu faci cu ele legământ şi să nu le cruţi. Să nu te încuscreşti cu ele: pe fiica ta să nu o dai după fiul lui şi pe fiica lui să nu o iei pentru fiul tău, Că vor abate pe fiii tăi de la Mine ca să slujească altor dumnezei, şi se va aprinde asupra voastră mânia Domnului şi curând te va pierde.”. (Deuteronom 7, 1-4).
„Că eşti poporul sfânt al Domnului Dumnezeului tău şi te-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I fii poporul Lui ales din toate popoarele de pe pământ.”. (Deuteronom 7, 6).
„Domnul Dumnezeul tău va izgoni dinaintea ta popoarele acestea încetul cu încetul; nu poţi să le pierzi repede, ca să nu se pustiiască pământul şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele câmpului; Ci ţi le va da Domnul Dumnezeul tău şi le va pune în mare tulburare, încât vor pieri. Va da pe regii lor în mâinile tale şi tu vei pierde numele lor de sub cer: nimeni nu-ţi va putea sta înainte până îi vei stârpi.” (Deuteronom 7, 22-24).
„Ascultă, Israele, de acum tu vei trece Iordanul, ca să intri şi să cuprinzi popoare mai mari şi mai puternice decât tine şi cetăţi mari cu ziduri până la cer.” (Deuteronom 9,1).

SFÂNTUL ILIE – MĂCELARUL DE LA PÂRÂUL CHIȘONULUI
În cartea III Regi 18, 18-36, este prezentat un masacru, săvârşit cu cruzime și personal de către Ilie (Eliyah) Tesviteanul . Vom proba faptul că personajul biblic este proclamat „Sfântul și Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul” de către cultul Biserica Ortodoxă Română și este sărbătorit în calendarul ortodox, în fiecare an, la data de 20 iulie. Desemeni BOR a alcătuit o rugăciune specială de cinstire denumită „Acatistul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul”.
După jertfirea animalului, Ilie declanșează un veritabil măcel în numele Dumnezeului lui Israel: “Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei! Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo.” (3Reg.18,40).
Textul următor întărește afirmația referitoare la crimele lui Ilie: „Şi a spus Ahab Izabelei, tot ce a făcut Ilie şi cum a ucis pe toţi proorocii cu sabia.” (3Reg.19,1).
Menționăm că în textul biblic nu este specificat nici un comentariu critic despre gravitatea faptelor criminale ale Sfântului Ilie Tesviteanul. Se consemnează doar masacrul provocat într-o singură zi de Sfântul Ilie care a omorât prin înjunghiere patru sute cincizeci de oameni din motive religioase.
Textul de mai jos consemnează o altă comandă directă a lui Dumnezeu pentru uciderea unor ființe umane: „Şi a fost către el un glas care i-a zis: «Ce faci aici, Ilie?».” (3 Regi 19, 13). „Şi a zis Domnul: «Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc şi, când vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael; Pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău! Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela să-l omoare Iehu, iar cine va scăpa de sabia lui Iehu, pe acela să-l omoare Elisei.».” (3 Regi 19, 15-17).

Parlamentarii evrei vor să-l bage la puşcărie pe Patriarhul Daniel!

Reprezentativ

În tot scandalul Dragnea – Veorica – Iohannis, care ţine prima pagină a ziarelor şi a posturilor tv o lege a unui neica nimeni, era să treacă neobservată şi arunce în aer societatea românească. Şi asta pentru că în Parlament sunt o grămadă de tembeli, care ridică mâna la comandă şi habar n-au pe ce lume trăiesc. De ce? Pentru că poporul i-a ales şi i-a trimis să doarmă câte o legislatură pe banii noştri. Cine a generat toată tâmpenia? Nimeni altul decât Silviu Vexler deputat de Roman, nepotul președintelui Comunității Evreiești din Roman, profesorul Iancu Vexler. Ce face deputatul în cauză? Un proiect de lege, care îi împarte pe romani în evrei şi ne-evrei. Adică tot romanul dacă nu e evreu, e prost şi n-are voie să ridice ochiul spre evreul deştept, ca si-a furat de la trei luni la trei ani. Si asta nu pentru in România n-ar fi existat o lege a antisemitismului, dar… parcă mai trebuia una! Citiți legea de mai jos si cruciti-vă! Pe urmă mai discutăm.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

L E G E

privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.1. – Prezenta lege are ca scop stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Art.2. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

  1. prin antisemitism se înţelege atât percepţia referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor comunităţilor evreieşti sau lăcaşurilor lor de cult;
  2. prin organizaţie cu caracter antisemit se înţelege orice grup format din 3 sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antisemite. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte persoane juridice care intră sub incidenţa prezentei legi;
  3. prin simboluri antisemite se înţelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antisemitismul;
    prin materiale antisemite se înţelege: imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează

Art.3. – Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art.4. – Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

Art.5. – (1) Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri antisemite constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

  • Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor
  • Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la (1) sau (2), dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.

Art.6. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.

  • Dacă faptele prevăzute la (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute la alin.(1), dacă denunţă autorităţilor existenţa organizaţiei, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

(4) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin.(1) şi (2) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Art.7. – La articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.214 din 28 martie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.107/2006, cu modificările şi completările ulterioare, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) prin organizaţie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă;”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

(http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr384_18.pdf)

După cum vedeţi, pentru Dragnea a semnat Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, pentru că Dragnea, cu toată dragostea lui de a fi în toate şi-a dat seama de tâmpenie şi a pasat-o subtil lui Iordache, care a dat cu băţul ca primaru’! Şi uite aşa, legea a ajuns la Preşedinţie, unde, dacă un popă răspopit, n-ar fi fost cu ochii pe ei ca pe butelie, legea trecea de Iohannis ca rapidul prin gara Caracal! Am mai vorbit despre popa răspopit, el se numeşte Vasilică Militaru și s-a auto suspendat din BOR în urmă cu câţiva ani. Deci, Vasilică Militaru, trimite Preşedinţiei pe 24 iunie o Inițiativă De Sesizare De Neconstituționalitate, înregistrată sub nr. DL/766/25.06.2018 și o Sesizare De Încălcare A Libertății Religioase Și De Neconstituționalitate înregistrată sub nr. DL/768/2018, documente pe care le veti găsi mai jos.

DOMNULE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI

Asociația NEAMUL ROMÂNESC, prin reprezentant legal Vasilică Militaru în calitate de președinte al Asociației, vă înaintează prezenta:

INIȚIATIVĂ de SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE sau de trimitere la reexaminare în Parlamentul României a „Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului” adoptat de Senatul României în data de 13.06.2018, sub nr. L300/2018 și de Camera Deputaților în data de 20.06.2018, sub nr. PLx 384/2018/18.06.2018.

Proiectul de Lege se dorește a fi o Lege specială de condamnare a acțiunilor antisemite în societatea românească. Vom proba faptul că acest Proiect de Lege conține mai multe aspecte de neconstituționalitate și totodată conține exprimări care intră în contradicție flagrantă și chiar încalcă prevederi ale legislației românești în vigoare.

Aspectul de neconstituționalitate nr. 1
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului conține prevederi care contravin principiului constituțional al „egalității tuturor cetățenilor, în fața legii și a autorităților, și al excluderii privilegiilor și discriminărilor” și totodată încalcă principiul sacru „nimeni nu este mai presus de lege” prevăzute de art.16, alin.(1) și (2) din Constituție.
Constituția României prevede, cităm: „Art.16, (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.”
Vom proba faptul că Proiectul de Lege creează anumite „privilegii” pentru etnia denumită „evrei”, inducând ideea că membrii acesteia, „proprietățile evreilor”, „instituțiile comunităților evreiești” și „lăcașurile de cult evreiești” ar necesita o atenție și o protecție specială din partea autorităților românești în raport cu toți ceilalți cetățeni români. Acest fapt ar produce mai multe „discriminări”, inclusiv de tratament diferit al autorităților judiciare, față de celelalte etnii și față de români.
Antisemitismul, xenofobia, rasismul, ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase față de toate etniile, rasele sau popoarele pământului, incluzând și „evreii”, sunt prevenite, combătute și condamnate prin prevederile O.G. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.107/2006, modificată și completată prin Legea 217/2015 publicată în M. Of. al României nr. 558/2015.
Legea în vigoare prevede, cităm: „Art. 1 – pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, prezenta ordonanță de urgență reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.”.
„Art.2, lit.a) – prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute la prezenta literă;”.
Se poate observa că legea în vigoare asigură, în mod egal și nediscriminatoriu, respectând principiile constituționale, protecția împotriva xenofobiei, a urii rasiale și religioase, a violențelor și a discriminării, pentru toate etniile și pentru toate minoritățile religioase din România, inclusiv pentru etnia „evreiască” și pentru Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic.
Deasemeni, O.G. 31/2002, în vigoare, prevede în mod expres prevenirea și combaterea „antisemitismului” la art.2, lit.a), definirea „holocaustului împotriva evreilor pe teritoriul României” la art.2, lit.e) și condamnarea „negării, contestării, aprobării, justificării sau minimalizării holocaustului” împotriva evreilor la art. 6, alin.(1).
În plus Legea 60/1991, republicată în M.Of. nr.186/2014, prevede la art.9, lit.a: „Art. 9. – Sunt interzise adunarile publice prin care se urmareste: a) propagarea ideilor totalitare de natura fascista, comunista, rasista, sovina sau ale oricaror organizatii terorist-diversioniste, defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la ura nationala sau religioasa, incitarea la discriminare, la violenta publica si la manifestari obscene, contrare bunelor moravuri;”.
Legea 61/1991, republicată în M.Of. nr.96/2014, prin art.2, alin.1), 2), 4), 13) și 14) sancționează: „savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenintari cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a institutiilor publice; constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane care săvârșește acțiuni ilicite; aruncarea cu obiecte de orice fel sau cu substanțe periculoase asupra persoanelor, construcțiilor sau mijloacelor de transport,; pătrunderea cu încălcarea normelor legale de acces în instituții aparținând organizațiilor neguvernamentale; scrierea sau desenarea fără drept pe pereții clădirilor, deteriorarea prin orice mijloc a acestora”.
Codul Civil al României prevede în Cartea I- Despre persoane, Titlul II Persoana Fizică, Capitolul II Respectul ființei umane și a drepturilor ei inerente, Secțiune a 3-a Respectul vieții private și al demnității persoanei umane, art. 70 Dreptul la libera exprimare, art.71 Dreptul la viață privată, art.72 Dreptul la demnitate, art.73 Dreptul la propria imagine, art.74 Atingeri aduse vieții private. Tot Codul Civil prevede în Cartea III-a – Despre bunuri, Titlul II Proprietatea privată, toate drepturile privind proprietatea privată a tuturor cetățenilor.
Codul Penal al României prevede la Partea specială, Titlul I. Infracțiuni contra persoanei, toate infracțiunile și modul de pedepsire al infracțiunilor săvârșite împotriva oricărei persoane pe teritoriul României, inclusiv împotriva „evreilor”. Același Cod Penal prevede la Partea specială, Titlul II. Infracțiuni contra patrimoniului, toate infracțiunile împotriva proprietăților aparținând tuturor cetățenilor de pe teritoriul României, inclusiv ]mpotriva proprietăților „evreiești”. Tot Codul Penal prevede la partea Specială, Titlul VIII. Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, Cap. I Infracțiuni contra ordinii și liniștii publice, Cap. III Infracțiuni contra libetății religioase și respectului datorat persoanelor decedate, infracțiunile referitoare la împiedicarea libertății religioase a tuturor cultelor religioase recunoscute în România, inclusiv Cultului Mozaic al Federației Comunităților Evreiești din România.
Emiterea unei legi exclusiviste, de protecție specială a unei etnii denumită „evrei”, ar intra în contradicție flagrantă cu prevederile O.G. 31/2002 care condamnă tocmai ideile discriminatorii introduse prin Proiectul de Lege.
Astfel, art. 2 al Proiectului de Lege, prin definirea „antisemitismului”, a „organizației antisemite”, a „simbolurilor antisemite” și a „materialelor antisemite”, ar introduce ideea sau concepția de separare a „evreilor” față de toate celelalte rase, etnii și popoare, considerate astfel de legiuitor inegale în raport cu „evreii”, din moment ce se emite o lege de protecție specială pentru aceștia.
Proiectul de lege ar introduce ideea existenței a două tipuri de xenofobii și a două tipuri de rasism. Ar apărea xenofobia și rasismul față de „toate etniile și rasele lumii, excluzând evreii” și, separat, definite într-o lege specială, xenofobia și rasismul față de „evrei”. Atfel în România „evreii” ar reprezenta o categorie privilegiată față de celelate etnii, rase sau minorități religioase.
În acest sens, Proiectul de Lege ar promova public ideea superiorității „evreilor” în raport cu toate celelalte rase și etnii ale lumii, faptă condamnată de prevederile art.5 coroborat cu art.2, alin.(1) din O.G. 31/2002.
Agravant este faptul că, prin art.2 lit.a) al Proiectului de Lege, legiuitorul ar promova public, în mod discriminatoriu, ideea xenofobă a segregării cetățenilor României în două categorii distincte: „evrei” și „ne-evrei”.
„Art.2. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) prin antisemitism se înţelege atât percepţia referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor comunităţilor evreieşti sau lăcaşurilor lor de cult;”.
În aceste condiții, exprimarea legiuitorului „îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor” este xenofobă, discriminatorie și induce ideea superiorității etniei „evreilor”, care necesită atenție și protecție sporite față de „ne-evrei„, care sunt toate celelalte persoane din lume care aparțin altor rase, etnii, popoare sau neamuri decât evreii.
Proiectul de Lege ar induce ideea rasistă și xenofobă a inegalității de tratament din partea Statului român, indiferent de motivațiile sau criteriile invocate, între două categorii distincte de ființe umane: etnici „evrei” și etnici „ne-evrei”.
Acum, în România, toate etniile și minoritățile, inclusiv etnia „evrei”, au drepturi egale constituționale și legale.
Ca exemplu relevant, să imaginăm un text de lege care ar utiliza termenii discriminatorii „români” și „ne-români”. Oricine ar recunoaște în formulare xenofobia vădită și ar condamna-o.
Aceasta este o încercare a legiuitorului român de reparare a imaginii și a nedreptăților generate de primele măsuri antisemite (revizuirea acordării cetățeniei române evreilor refugiați din Europa, interzicerea apariției ziarelor evreiești, retragerea ajutorului de stat instituțiilor evreiești, concedierea evreilor cu funcții în instituțiile publice, retragerea licențelor de comercializare a băuturilor alcoolice evreiești, interzicerea evreilor de a mai angaja servitoare care nu erau evreice sub vârsta de 40 de ani) emise, în ianuarie 1938, de Guvernul Goga Cuza, sub dictatura Regelui Carol al II lea.
Legile emise în ianuarie 1938, care vizau evreii și proprietățile evreilor din România, erau discriminatorii, xenofobe și rasiale tocmai prin separarea societății românești între „evrei” și „ne-evrei” și a emiterii unei legislații speciale referitoare strict la „evrei”.
Astăzi „evreii” ar părea protejați în mod special de lege și s-ar crea o discriminare a tuturor etniilor și minorităților religioase, inclusiv a românilor, stigmatizați prin formula jignitoare și ofensatoare „ne-evrei”. Expresia „ne-evrei” ar aduce o gravă atingere a demnității umane tuturor cetățenilor români care nu aparțin comunității evreiești.
Proiectul de Lege ar reactualiza discriminarea etnică și rasială, făcând o nouă distincție între „evrei” și restul cetățenilor români, catalogați „ne-evrei”.

Aspectul de neconstituționalitate nr. 2
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului conține prevederi care contravin dispozițiilor art.6, alin.(2) ale Legii fundamentale a României referitoare la „principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români”.
Astfel Constituția specifică în mod explicit, cităm: „Art.6, alin.(2): Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.”.
Proiectul de Lege introduce mai mulți termeni și exprimări ce generează „inegalitate” și „discriminare” a celorlalți cetățeni români, aparținând altor etnii, în raport cu etnia denumită „evrei”. Am probat deja o parte.
În acord cu Constituția României, este în vigoare O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată prin Legea 189/2013 și republicată în M. Of. Partea I, nr.166 din 7 martie 2014. Prevederile acestei legi sunt în acord cu articolele constituționale privind nediscriminarea, egalitatea în fața legii și a autorităților judiciare, fără acordarea de privilegii așa cum se prezintă în art.1, alin.(2) lit.a), b) și d) pct.(v),(vi)și (vii) și în art.2, alin.(1).
„Art.1 alin.(2) Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi: a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui altui organ jurisdictional; b) dreptul la securitatea persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva violentelor sau maltratarilor din partea oricarui individ, grup sau institutie; (…) d) drepturile civile, in special: (…) (v) dreptul de proprietate; (vi) dreptul la mostenire; (vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie;”.
Art. 2 alin.(1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.”.
Astfel, legea privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aflată în vigoare, asigură principiul egalității tuturor cetățenilor și protejează împotriva privilegiilor și discriminării orice minoritate din România inclusiv minoritatea etnică și religioasă denumită „evrei”.
Proiectul de Lege ar încălca prevederile constituționale, promovând public ideea sau concepția discriminatorie de existență a unei rase sau etnii privilegiate, superioare, numită „evrei”, care necesită o atenție specială în fața justiției și a autorităților judiciare românești, în raport cu toate celelalte rase, etnii sau popoare de pe pământ, denumite de legiuitor, în mod discriminatoriu și jignitor, „ne-evrei”, puse astfel într-o relație de inferioritate.
În România, holocaustul împotriva evreilor este recunoscut prin lege, conform prevederilor art.2. lit.e) și ale art.6 alin.(1) din OG 31/2002 modificată și completată prin Legea 217/2015. Deasemeni, holocaustul este comemorat anual de autoritățile Statului român și de comunitățile evreiești din România.
Statul român finanțează din bani publici bugetul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, institut care se ocupă și de monitorizarea exclusivă a acțiunilor antisemite de pe teritoriul României.
Recunoașterea dramelor unor evrei în perioada celui de-al Doilea Război mondial, nu ar necesita o lege specială întrucât nu există în România nici o lege specială pentru celelalte etnii care au suferit în acea perioadă. Deasemeni, nu există nici o lege exclusivistă pentru cetățenii români, inclusiv aparținând altor etnii, care au suferit în timpul comunismului. Iar comunismul a provocat milioane de victime.
Spre deosebire de anul 1938, când evreii nu aveau o țară a lor, fiind risipiți prin toată Europa, din anul 1948 s-a constiuit statul Israel care asigură prin legi proprii protejarea cetățenilor evrei sau israelieni. Minoritatea etnică a „evreilor” din România se bucură, în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, de toate drepturile asigurate celorlalți cetățeni români și de toate drepturile asigurate celorlalte etnii minoritare.
Promulgarea Proiectului de Lege ar crea un alt tip de discriminare față de milioanele de victime care au suferit pe teritoriul României, indicate anterior.
Am demonstrat că legile în vigoare combat, previn și condamnă, în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, toate formele de discriminare și toate formele de organizare și de manifestare de tip xenofob, rasist, fascist, legionar și antisemit, inclusiv ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase împotriva „evreilor”. Legile în vigoare ale României asigură protecția în mod egal, nediscriminatoriu și fără privilegii pentru toate etniile, rasele și minoritățile religioase.
Proiectul de Lege ar introduce ideea „inegalității” între cetățenii români de diverse etnii, numiți „ne-evrei”, prin acordarea unui tratament privilegiat și a unei atenții deosebite de care ar trebui să se bucure numai etnia denumită „evrei”, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art.6, alin.(2).

Aspectul de neconstituționalitate nr. 3
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului conține prevederi care contravin principiului constituțional al „garantării și ocrotirii în mod egal a proprietății private” prevăzut la art.44, alin.(2) din Constituția României.
Acest aspect de neconstituționalitate apare în textul Proiectului de Lege prin formularea din art.2, lit.a), cităm: „manifestările verbale sau fizice, (…), îndreptate împotriva (…) proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor comunităţilor evreieşti sau lăcaşurilor lor de cult„.
Constituția României prevede la art.44, alin.(2), cităm: „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.”.
Deasemeni, art.136 din Constituție prevede la art.136, alin. (5): „Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”.
Expresia „în mod egal, indiferent de titular” cuprinde și proprietatea privată a oricărui etnic „evreu”.
În acord cu prevederile articolului Constituției, există articole explicite în Codul Civil, în Codul Penal și în alte legi organice care acoperă „garantarea și ocrotirea în mod egal” a tuturor proprietăților private, a tuturor instituțiilor private și a tuturor lăcașurilor de cult, ale tuturor cultelor religioase recunoscute în România.
Codul Penal și legile organice sancționează orice formă ilicită sau ilegală de agresiune asupra tuturor proprietăților private: încălcare de proprietate, violare de domiciliu, distrugere, furt, violență ș.a., inclusiv a proprietăților evreiești.
Ar fi discriminatorie o lege specială care să prevadă în mod expres protejarea „împotriva manifestărilor verbale sau fizice” a „proprietăților evreiești” și a „instituțiilor comunităților evreiești”.
Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor menționează în Anexă recunoașterea de către statul român a cultului religios Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul mozaic. Toate cultele religioase sunt egale în fața legii și a autorităților publice și se bucură de sprijinul statului român, inclusiv cel financiar și de facilități fiscale așa cum se prevede de la art.7 la art.16 din Legea 489/2006. Codul Penal, prin art.381, sancționează cu închisoarea împiedicarea exercitării libertății religioase a unui cult religios.
Ar fi discriminatorie o lege specială care să prevadă în mod expres protejarea „împotriva manifestărilor verbale sau fizice” a „lăcașurilor de cult evreiești”.
Introducerea unei legi exprese privind ocrotirea privilegiată a „proprietăților evreiești”, a „instituțiilor evreiești” și a „lăcașurilor de cult evreiești” ar încălca tocmai principiul constituțional de „proprietate privată garantată și ocrotită în mod egal de lege”.

Concluzie preliminară
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului conține prevederi care contravin dispozițiilor art.16, alin.(1) și (2), ale art.6, alin.(2) și ale art.44, alin.(2) din Constituția României.
Legile în vigoare: OG 31/2002, modificată și completată prin Legea 217/2015, publicată în M.Of. nr.558/2015; O.G. 137/2000, aprobată prin Legea 189/2013 și republicată în M.Of. nr.166/2014; Legea 60/1991, republicată în M.Of. nr.186/2014; Legea 61/1991, republicată în M.Of. nr.96/2014; Legea 489/2016, republicată în M.Of. nr.201/2014; Legea 535/2004 actualizată din 1 februarie 2014, Noul Cod Civil și Noul Cod Penal; toate fiind în acord cu prevederile Constituției României, asigură astăzi, în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, protecția împotriva tuturor acțiunilor de ură sau violențe, verbale, scrise, fizice sau teroriste, de tip rasist, xenofob, fascist, legionar, șovin, antisemit, discriminatoriu, naționalist extremist, terorist, a tuturor etniilor, raselor și a tuturor minorităților religioase.
Toate legile invocate garantează, asigură și protejează, mod egal, fără privilegii și fără discriminări, inclusiv „evreii”, „proprietățile evreilor”, „instituțiile comunităților evreiești” și „lăcașurile de cult ale evreilor” de pe teritoriul României.
Deasemeni, toate legile invocate previn, combat și condamnă, în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, toate formele și organizațiile care ar promova idei, concepții sau doctrine de tip xenofob, rasist sau antisemit îndreptate împotriva „evreilor” din întreaga lume.
Totodată, prin promulgarea Proiectului de Lege, ar apărea o serie de probleme de suprareglementare legislativă, de discriminare legislativă, controverse de natură penală privind pedepsirea infracțiunilor asupra proprietății și de ambiguitate a terminologiei consacrate. Aceste probleme vor fi expuse mai jos.

Problema nr. 1 a promulgării Proiectului de Lege
Lipsa de oportunitate legislativă și de urgentare a apariției unei legi speciale de combatere a antisemitismului.
În România nu s-au înregistrat acțiuni antisemite semnificative care să justifice oportunitatea și urgența unei legi speciale. Nu se cunoaște la nivel național, și s-ar fi dat publicității dacă ar fi existat, un inculpat într-un dosar pentru acțiuni antisemite, xenofobe, rasiste, de discriminare care să vizeze „evreii” din România, „proprietățile evreilor”, „instituțiile comunităților evreiești” sau „lăcașurile de cult evreiești”, pe baza legislației specifice în vigoare. Faptul că într-o țară europeană s-au produs niște acte violente antisemite, fapt expus în Expunerea de motive, nu justifică alegația că fapte antisemite s-ar fi petrecut și în România.

Problema nr. 2 a promulgării Proiectului de Lege
Apariția unor controverse de natură penală
Dacă un grup organizat de trei persoane, aparținând altei etnii minoritare, decât a evreilor, ar săvârși pe teritoriul României o faptă penală asupra unui „evreu” sau asupra proprietății unui „evreu”, ar fi condamnată de legea penală în vigoare dar și de legea specială antisemită. Există riscul ca încadrarea la antisemitism să aducă o pedeapsă mai mare decât penalizarea infracțiunii penale săvârșite.
Cum va putea determina organul de cercetare penală faptul că orice infracțiune săvârșită de mai multe persoane, aparținând unei etnii minoritare, asupra unor evrei sau asupra prorietăților unor evrei constituie faptă antisemită? Există riscul ca persoane fără nici un fel de sentimente xenofobe, rasiste, antisemite să fie condamnate ca persoane antisemite.
Simpla pomenire în public a denumirii „evreu” va putea fi catalogată și condamnată drept antisemitism.
Însăși Excelența Voastră a primit acuze, înainte de apariția Proiectului de Lege, pentru niște referiri în public, în fața Aerostar Bacău, la „evrei”. Au existat voci care încadrau afimații absolut normale la „afirmații antisemite”.
După promulgarea Proiectului de Lege, oricine persoană ar risca, pentru afirmații similare, un Dosar Penal de atisemitism și o eventuală condamnare numai pentru afirmații publice referitoare la „evrei” sau la proprietățile „evreilor”.
Un alt exemplu concret este al cetățeanului evreu E.S., având și cetățenie română, urmărit internațional și inculpat în mai multe dosare penale, care a fugit în Israel sustrăgându-se acțiunii penale din România. Simpla referire publică la „evreul” E.S. ar putea atrage un dosar penal și o condamnare pe motive de antisemitism.
Orice credincios creștin sau cleric (preot, pastor, presbiter), aparținând oricărei comunități creștine din România, care va expune în public anumite texte ale Evangheliilor va fi condamnat ca antisemit. În România peste 98% dintre cetățeni s-au declarat „creștini”. Expunerea de motive anexată Proiectului de Lege conține încălcări flagrante ale libertății religioase pe care le vom expune într-un material separat de prezenta INIȚIATIVĂ.
Există creat precedentul dispozițiilor ambigue ale OG 31/2002, interpretate în mod abuziv de reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România.

Problema nr. 3 a promulgării Proiectului de Lege
Prin promulgarea Proiectului de Lege specială s-ar produce un efect discriminatoriu de separatism și de inegalitate etnică, rasială și religioasă. Ar apărea două legi paralele, OG 31/2002 și Proiectul de Lege, cu prevederi paralele care ar combate și sancționa acțiunile ostile asupra a două grupuri de etnii împărțite în „ne-evrei” și „evrei”.
Acțiunile de „ură și violențe” îndreptate împotriva „ne-evreilor” adică a celorlalte rase, etnii, popoare sau neamuri, în afara „evreilor”, ar fi încadrate la „xenofobie” și „rasism” „pe motive etnice, rasiale sau religioase” și ar fi interzise și sancționate de prevederile OG 31/2002, modificată prin art. 7 al Proiectului de Lege.
Numai acțiunile de „ură și violențe” îndreptate special împotriva „evreilor” ar fi interzise și sancționate de Proiectul de Lege.
O.G. 31/2002 ar interzice toate organizațiile „cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob” care își desfășoară activitatea temporar sau permanent „în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist”.
Proiectul de Lege ar interzice discreționar numai organizațiile cu „caracter antisemit” care își desfășoară activitatea temporar sau permanent „în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antisemite”. Organizațiile antisemite ar părea diferite de cele nominalizate în OG 31/2002.
OG 31/2002 ar defini la art.2, lit.b) „prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele prevăzute la lit. a);”.
Proiectul de Lege ar defini la art.2, lit.c) „prin simboluri antisemite se înţelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antisemitismul;”.
Legiuitorul ar introduce ambiguitate legislativă întrucât nu a indicat „drapelele, emblemele, insignele, sloganurile, formulele de salut precum și orice alte însemne” care să fie atribuite, în mod specific și exclusiv, organizațiilor antisemite diferite de cele ale organizațiilor nominalizate în OG 31/2002. Opinia publică recunoaște salutul fascist și salutul legionar, însemne și uniforme fasciste și legionare dar nu sunt cunoscute saluturile antisemite, uniformele antisemite sau drapelele antisemite.
Proiectul de Lege propune modificarea O.G. 31/2002, pentru a scoate cuvântul „antisemitismul”. În acest sens legiuitorul a formulat art.7 prin care a propus modificarea art.2, lit.a) al OG 31/2002.
Ar fi fost suficientă completarea și modificarea O.G. 31/2002 de către legiuitor, prin definirea și clarificarea tuturor termenilor privind antisemitismul. Astfel s-ar fi evitat toate aspectele de neconstituționalitate și de ilegalitate introduse prin Proiectul de Lege.
Aspectele de neconstituționalitate sesizate, ilegalitățile introduse prin emiterea Proiectului de Lege demonstrează ineficiența unei legi speciale de prevenire și combatere a antisemitismului.

Problema nr. 4 a promulgării Proiectului de Lege
Dacă s-ar promulga Proiectul de Lege, ar fi necesară eliminarea expresiei ambigue din art.2, litera a) al Proiectului de Lege, cităm: „manifestărilor verbale sau fizice îndreptate împotriva ne-evreilor ori a proprietăților acestora”.
Art.7 al Proiectului de Lege ar trebui să includă și modificarea OG 31/2002 prin introducerea expresiei „manifestărilor verbale sau fizice îndreptate împotriva ne-evreilor ori a proprietăților acestora”, pentru a completa tot spectrul de manifestări la adresa celorlalte etnii, rase, catalogate de legiuitor „ne-evrei”.

Problema nr. 5 a promulgării Proiectului de Lege
Promulgarea Proiectului de Lege în forma propusă de Camera Deputaților ar induce neclarități privind păstrarea articolelor, referitoare la holocaustul împotriva evreilor, în cadrul prevederilor OG 31/2002, modificată și completată prin Legea 217/2015, cităm:

„Art.2, litera e) prin holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor și a rromilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944;”;
precum și, cităm: „Art.6, alin.(1): Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Devenind o lege specială privind antisemitismul, Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului ar trebui să includă și „definirea holocaustului împotriva evreilor pe teritoriul României” cât și „condamnarea negării holocaustului”, care nu și-ar mai găsi locul în cadrul OG 31/2002 care s-ar referi exclusiv numai la „ne-evrei”.

Concluzii finale
Vă rugăm să analizați cu atenția cuvenită toate aspectele ridicate de prezenta INIȚIATIVĂ de SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE sau de trimitere la reexaminare în Parlamentul României a „Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului” și să acționați potrivit prevederilor legale în vigoare.

Cu respect și considerație,
Asociația NEAMUL ROMÂNESC
Președinte VASILICĂ MILITARU

Al doilea document:

DOMNULE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI

Asociația NEAMUL ROMÂNESC, prin reprezentant legal Vasilică Militaru în calitate de președinte al Asociației, vă înaintează prezenta:
SESIZARE de încălcare a libertății religioase și de neconstituționalitate a „Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului” adoptat de Senatul României în data de 13.06.2018, sub nr. L300/2018 și de Camera Deputaților în data de 20.06.2018, sub nr. PLx 384/2018/18.06.2018,

în baza alegațiilor din „Expunerea de motive” la Proiectul de Lege semnată de „Inițiator Deputat Silviu Vexler – minorități” (http://www.cdep.ro/proiecte/2018/300/80/4/em497.pdf)

Expunerea de motive anexată Proiectului de Lege sugerează printre capetele de acuzare pentru acțiunile antisemite ce vor fi condamnate de o viitoare lege specială și, cităm: „Utilizarea de simboluri sau imagini asociate cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza statul Israel sau cetățenii acestuia (de exemplu acuzații că evreii l-ar fi ucis pe Iisus Hristos sau acuzarea acestora de comiterea de ucideri ritualice).”.

Sesizarea se referă la aspecte de neconstituționalitate privind încălcarea libertăților religioase a majorității credincioșilor creștini, atât români, cât și etnici minoritari, adică „ne-evreii” indicați în textul Proiectului de Lege, ce pot apare prin interpretarea prevederilor Proiectului de Lege, raportate la prevederile art.29, alin.(1) din Constituția României în acord cu Articolul 9, alin.(1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Constituția României prevede la art.29, alin.(1): „Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale.”.
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede la art.9, alin.(1): „Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerile, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor.”.
În acord cu Constituția și prevederile CEDO în România este în vigoare Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor cu prevederi exprese în art.1 și art.2.
Există pericolul ca, încercând protejarea unei minorități etnice și religioase „evreiești” de sub 0.05% din populația României, să se creeze o serie de discriminări religioase celorlalte minorități etnice și religioase, precum și a majorității religioase românești.
Iisus Hristos este considerat „Dumnezeu din Sfânta Treime” de peste 98% din populația creștină a României. Conform recensământului din anul 2011 există în România un număr de 5785 de evrei. „Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic”, așa cum este denumit cultul religios al evreilor în Legea 489/20016, nu-L recunoaște ca Dumnezeu pe Iisus Hristos, Mesia creștinilor.
Toată teologia creștină se bazează pe eliminarea sintagmei discriminatorii și xenofobe de „popor ales” utilizată frecvent în textele scripturisitice ale Vechiului Testament. Tocmai creștinismul, al cărui întemeietor a fost Iisus Hristos, vorbește despre necesitatea toleranței etnice și religioase și abordează conceptul egalității tuturor neamurilor (etnii, rase, popoare) pământului în fața lui Dumnezeu, excluzând formula xenofobă de „popor ales”, adică a ideii de superioritate a unui popor față de toate celelalte popoare ale pământului. Nu se poate spune același lucru și despre Biblia cultului mozaic (Vechiul Testament) care expune texte care afirmă faptul că poporul evreu sau israelit este un „popor ales” al „Dumnezeului lui Israel” sau al „Domnului Dumnezeului evreilor”, alegații impropriate de majoritatea membrilor comunității evreiești până în zilele noastre.

Se impunea, înainte de adoptarea Propunerii de Lege specială, inițierea unui dialog de punere de comun acord a tuturor cultelor religioase din România, recunoscute prin Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

În „Expunerea de motive” legiuitorul a menționat în mod expres o interpretare a viitoarei Legi, în sensul catalogării ca antisemite și deci a condamnării unor afirmații bazate pe existența unor texte evanghelice explicite. În Noul Testament există mai multe referiri critice și negative la adresa evreilor contemporani cu Iisus Hristos, Dumnezeul recunoscut de o majoritate covârșitoare a „ne-evreilor” din România dar nerecunoscut de „evrei”. Evreii nu-l recunosc pe Iisus Hristos nici ca Mesia, Unsul lui Dumnezeu, și nici ca Fiul lui Dumnezeu din Sfânta Treime.Acesta a și fost capătul de acuzare când s-a cerut autorităților romane răstignirea lui Iisus Hristos.
Din momentul promulgării Proiectului de Lege, orice preot, presbiter, pastor sau credincios obișnuit, aparținător al unei denominațiuni creștine din România, care va citi în public pasajele evanghelice de mai jos, va intra sub incidența art.3 al Legii speciale și va putea fi acuzat de antisemitism și condamnat la închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Preoții ortodocși citesc public, în fiecare an, aceste următoarele texte evanghelice în Săptâmăna Patimilor din Postul Paștelui.

„Când L-au văzut deci arhiereii şi slujitorii au strigat, zicând: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! Zis-a lor Pilat: Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci eu nu-I găsesc nici o vină. Iudeii i-au răspuns: Noi avem lege şi după legea noastră El trebuie să moară, că S-a făcut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu.”. Evanghelia după Ioan cap.19, versetele 6-7.
„Pentru aceasta, Pilat căuta să-L elibereze; iar iudeii strigau zicând: Dacă Îl eliberezi pe Acesta, nu eşti prieten al Cezarului. Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului.”. Evanghelia după Ioan cap.19, versetul 12.
„Şi era Vinerea Paştilor, cam la al şaselea ceas, şi a zis Pilat iudeilor: Iată Împăratul vostru. Deci au strigat aceia: Ia-L! Ia-L! Răstigneşte-L! Pilat le-a zis: Să răstignesc pe Împăratul vostru? Arhiereii au răspuns: Nu avem împărat decât pe Cezarul. Atunci L-a predat lor ca să fie răstignit. Şi ei au luat pe Iisus şi L-au dus ca să fie răstignit.”. Evanghelia după Ioan, cap.19, versetele 15-16.
„Și văzând Pilat că nimic nu folosește, ci mai mare tulburare se face, luând apa și-a spălat mâinile înaintea mulțimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veți vedea.
25. Iar tot poporul a răspuns și a zis: Sângele Lui asupra noastră si asupra copiilor noștri!„. Evanghelia dupa matei, cap.27, versetele 24-25
Iisus Hristos este numit în Noul Testament: „Împăratul iudeilor”, „regele lui Israel” sau „regele iudeilor”.
În urma promulgării Proiectului de Lege se va pune problema dacă aceste pasaje evanghelice mai sunt legale și se va putea cere eliminarea lor din canonul Noului Testament. Astfel, protejarea unei minorități etnice și religioase, numită de textul legii speciale „evrei” va discrimina o majoritate religioasă creștină numită în textul legii speciale „ne-evrei”.

Deasemeni, multe rugăciuni, ale majorității ortodoxe din România, fac referire la „evrei”, „iudei”, „israeliți”, criticând atitudinea acestora de respingere a lui Iisus Hristos, Dumnezeului creștinilor.
În data de 14 august a fiecărui an, în bisericile ortodoxe se face o slujbă specială denumită Prohodul Maicii Domnului.
Vom cita din cartea „Prohodul Maicii Domnului, tipărit cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2013”.
„34. Dușmanii tăi iudei, cei preaînșelători, vrând să ardă trupul tău ca niște păgâni, s-au orbit de dreapta Celui Preaînalt.” (pag.17, op.cit.).
„36. Iudeul cel pizmaș, patul vrând a-ți surpa, nevăzut a suferit tăierea de mâini, că necugetat sicriul ți-a atins.” (pag.17, op.cit.).
„39. Se întărâtară, în zadar iudeii, asupra ta, Fecioară. 40. Gânduri pângărite, cugetat-au, Doamnă, Asupra trupului tău.” (pag.58, op.cit.).
Conform Expunerii de motive, oricine va cânta aceste versuri, după promulgarea Proiectului de Lege, va fi pasibil de condamnare pentru antisemitism, conform art.3 din Proiectul de Lege.
În Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, în toate bisericile ortodoxe din România, Prohodul Domnului.
Vom cita din „Prohodul Domnului, întreg și neschimbat, Tipărit cu binecuvântarea sfântului Sinod al Bisericii României, la 1942. Iar acum, cu câteva îndreptări, retipărit la București în anul 2007.”.
Falnice Israil, ucigașe norod, pentru ce-ai ales mai bine pre Varavva, și pre Domnul pentru ce l-ai răstignit?”. (pag.22, op.cit.).
Ucigaș și vrăjmaș, pizmătareț norod, rușinează-te măcar, înviind Hristos, de măhrama și de giulgiurile Lui.” (pag.24 ,op.cit.).
„Al vieții fiind dătător, cuvinte, pre Iudeii, ce pe Cruce te-au suit, nu i-ai omorât, ci-mpreună și pre-ai lor morți înviezi.”. (pag.38, op.cit.).
Îndărătnic neam jidovesc ce-ai luat arvuna, cunoscut-ai ridicarea bisericii; Pre Hristos dar pentru ce l-ai osândit?”. (pag.40, op.cit.).
Totodată, „Canoanele Bisericii Ortodoxe”, ediția a III-a îmbunătățită, Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Sibiu, 2005, conține numeroase texte explicite ce pot fi interpretate ca o încălcare a prevederilor Proiectului de Lege.
„Canonul 64 apostolic (oprirea comuniuni cu necreștinii și ereticii) Dacă vreun cleric sau laic ar intra în sinagogă (adunarea iudeilor sau a ereticilor) spre a se ruga, să se şi caterisească şi să se şi afurisească.”. (pag.43, op.cit.).

„Canonul 70 apostolic (oprirea comuniunii religioase cu iudeii) Dacă vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare din catalogul (rândul) clericilor ar posti cu iudeii, sau ar prăznui (ar serba, ar ţine) săr­bătorile cu ei, sau ar primi de la ei darurile de sărbătoare, precum azimele sau ceva de acest fel, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se afurisească.”. (pag.46, op.cit.).

„Canonul 71 apostolic (oprirea comuniunii cultice cu păgânii și iudeii) Dacă vreun creştin ar duce untdelemn sau ar aprinde lumânări la tem­plul păgânilor sau la sinagoga iudeilor, în sărbătorile lor, să se afurisească.”. (pag.46, op.cit.).

„Canonul 11 Trulan (Creștinii să nu aibă împărtășire cu iudeii) Nici unul dintre cei numărați în stare preoțească, sau (vreun) laic să nu mănânce azimile cele de la iudei sau să se însoțească (întovărășească) cu aceștia, sau să-i cheme la boli și să ia doctorii de la ei, și nicidecum să se scalde cu aceștia în băi. Iar dacă cineva s-ar încumeta (s-ar apuca) să facă una ca aceasta, dacă ar fi cleric, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se afurisească.”. (pag.120, op.cit.).

Exemplele de canoane creștin ortodoxe, care vor deveni ilegale, pot continua.

Din momentul promulgării Proeictului de Lege toate cărțile citate vor putea fi declarate ca „materiale antisemite” conform prevederilor art.2, lit.d) din Proiectul de Lege. Persoanele care le vor tipări și le vor distribui, vor putea fi condamante conform prevederilor art. 4, din același proiect: „Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”.

Ziarul Lumina a publicat în data de 4 septembrie 2017 articolul intitulat: „Să nu ne facem stăpâni în casa Stăpânului!”. Conform articolului, Patriarhul Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în data de 3 septembrie 2017. http://ziarullumina.ro/sa-nu-ne-facem-stapani-in-casa-stapanului–125839.html

O predică susținută de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va putea fi interpretată ca fiind sub incidența „Proiectului de Lege”: «Pilda aceasta ne arată că Dumnezeu a ales poporul evreu ca să lucreze în via Sa, adica să pregătească mântuirea neamurilor. L-a ales din celelalte popoare și i-a dat Legea prin Moise și multe reguli religioase, morale și cultice pentru a-l ajuta să-și păstreze identitatea și să împlinească o misiune sfântă. „Umanitatea păcătoasă, chiar dacă este chemată la o lucrare sfântă, devine adesea nerecunoscătoare, răzvrătită și îndărătnică în a împlini voia lui Dumnezeu. Comportamentul lucrătorilor răi ai viei este comportamentul tuturor oamenilor răi care după ce au fost chemați să lucreze în via Domnului, adică să slujească lui Dumnezeu, uită repede de Stăpânul viei și se fac ei înșiși stăpâni pe vie, considerând via ca o proprietate a lor.

De aceea, Domnul Iisus Hristos spune că Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la ei şi se va da neamului care va face roadele ei. Vedem că Domnul Iisus identifică via cu lucrarea pentru dobândirea Împărăției lui Dumnezeu, iar lucrătorii sunt cei chemați să pregătească intrarea oamenilor în Împărăția Lui”, a explicat Preafericirea Sa.».

Patriarhul Daniel a afirmat în predica sa: „Dumnezeu a ales poporul evreu ca să lucreze în via Sa”. Apoi a explicat: „comportamentul lucrătorilor răi ai viei este comportamentul tuturor oamenilor răi”. Patriarhul a concluzionat: „Domnul Iisus Hristos spune că Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la ei şi se va da neamului care va face roadele ei”. Patriarhul BOR a motivat decizia lui Dumnezeu care a luat via de la poporul „ales”, comparând poporul evreu cu „lucrătorii răi”.
Șeful cultului Biserica Ortodoxă Română va fi pasibil de condamnarea la închisoare pentru promovarea în public de concepții antisemite, prin compararea poporului evreu cu „lucrătorii răi ai viei ce au un comportament asemenea tuturor oamenilor răi”.
Afirmațiile publice ale Patriarhului Daniel Ciobotea vor putea fi încadrate la prevederile art. 3) al Proiectului de Lege: „Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.”.

Vă rugăm să analizați aspectele prezentate și să dispuneți măsurile legale, potrivit atribuțiilor constituționale.

Cu respect și considerație,
Asociația NEAMUL ROMÂNESC
Președinte
VASILICĂ MILITARU

Vasilică Militaru trimite şi la Parlament cele două documente, dar se pare că Preşedinţia a fost ceva mai iute de mână şi email şi le-a spus celor de la Parlament, bă, iar vreţi să vă faceţi iar de toată cinstea rahatului? Ia vedeţi ce scrie ăsta aici! Aşa că cei de la parlament, după ce au dat numere de înregistrare pe documente lui Militaru, au aruncat legea lui Wexler pe undeva pe la numărul paişpe mii şi ceva, ne-evreii nevrând să-l supere prea tare pe evreul cu acte în regulă și şcoala făcută la X și 0!

Şi uite aşa, toată suflarea popească din Tara Românească, în frunte cu șeful lor, Preafericitul Daniel, ar trebui să-i pupe poala (și nu numai) răspopitului Vasilică Militaru, care i-a scos dintr-un mare rahat, rahat pe care BOR l-a mirosit, dar n-a avut nici curajul, nici creierii răspopitului să se poată pune la adăpost. L-am întrebat pe Vasilică Militaru de ce a făcut asta.”Din respect pentru Neamul Românesc, pentru oamenii de rând. Preoţii? Şi ei sunt oameni, chiar dacă se închină încă zeului Abrahamic… Cât s-or mai închina…”

Macrina, Evloghia, Neonila și Filotheu al BOR-ului. Aaa, și Raluca!

Reprezentativ

La câteva zile după tragedia de la Colectiv, un călugăr despre care nu ştiam prea multe, Filotheu Bălan, spunea public, următoarele: „faptul că au murit mulţi tineri ascultând muzică macabră (ca să nu spun satanică) poate fi văzut că o pedeapsă de la Dumnezeu”… BOR n-a luat atitudine nici până în ziua de azi, ceea ce m-a îndreptăţit să cred că individul cu pricina, este într-un fel sau altul purtătorul de cuvânt neoficial al IPF Daniel. De fapt, cum bine ştiţi, a trecut destul timp până când Daniel şi-a pus băieţii în fustiţe la treabă, așa, de ochii lumii, că nu cumva enoriașii fideli să creadă că biserica nu s-ar implica și să nu mai plătească tributul de rigoare. Dar, cu excepţia unui show jalnic, făcut de niște popi blazați şi plictisiţi, BOR n-a alocat un bănuţ pentru supravieţuitorii de la Colectiv, nici pentru spitalizări, nici pentru alte scopuri. Pentru că, repet, copiii ăia erau nişte atei, care ascultau muzica satanică…
Ca să vă lămuriţi cine este călugărul Filotheu Bălan și ce hram poartă el în SRL-ul băieților în fustițe, voi publica o scrisoare, primită de la un apropiat al mănăstirii Petru Vodă, care m-a rugat ca deocamdată, să nu-i dau numele. Omul, are harul scrisului şi n-am făcut altceva decât să adaug câteva virgule… Citiţi şi cruciţi-vă! Poate se aude şi pe la Patriarhie, la Înalt Prea Investitorul.

Călugărul Filotheu de la Petru Vodă manipulatorul de serviciu al BOR

Mi-a atras atenția în ultima vreme un oarecare călugăr Filotheu de la Mănăstirea Petru Vodă. Am adunat câteva date de pe teren despre acest personaj. După vreo doi ani de noviciat în Mănăstirea Sihăstria, imediat după moartea părintelui Cleopa, monahul Filotheu se refugiază în Mănăstirea Petru Vodă. Aici se insinuează, ca ucenic de încredere, pe lângă părintele Iustin Pârvu. Nu știm dacă a fost un ucenic al părintelui Iustin dar a fost sigur unul dintre manipulatorii acestuia. Prin anul 2000 Filotheu Bălan distribuia în Mănăstirea Petru Vodă cartea „Pentru Legionari” încercând să câștige adepți ai Mișcării. Se lăuda cu ședințele de cuib legionar ce aveau loc prin chiliile unor călugări. Naivii „adepți” nu știau amănuntul că Filotheu era momeala perfectă pentru identificarea și anihilarea românilor nostalgici ai Mișcării Legionare. Băieții din servicii erau cu ochii pe fostul legionar Iustin Pârvu care mâncase vreo 16 ani de pușcărie pentru ideile sale legionare de dinainte de 1948. În acțiunea aceasta de racolare a așa zișilor legionari era antrenat și un alt personaj controversat: ieromonahul Ioan Șișmanian. Hirotonit de mitropolitul Daniel, ca preot călugăr, în mod necanonic, fiind divorțat, după un periplu prin SUA, Șișmanian și-a găsit un câmp tactic excelent în Mănăstirea Petru Vodă. În anii aceia, venind pe filiere diferite în Mănăstire, cei doi nu se înțelegeau. Se intersectau rețelele între ele în puncte nevralgice. Împăcarea lor se va produce peste câțiva ani în Israel. Este foarte interesant cum cei doi indivizi, care împrăștiau foi cu scrieri antisemite despre negarea Holocaustului, au ajuns să petreacă o perioadă din viața lor prin Israel.

Pe amândoi îi leagă același comportament necălugăresc: nu le place să locuiască în Mănăstire. Vrând să-și facă un nume, călugărul Filotheu organiza conferințe cu tinerii studenți din ASCOR în trapeza mănăstirii, anunțând sfârșitul iminent al lumii. Ciudat este că pentru „fraieri” propovăduiește sfârșitul lumii iar Filotheu face bani ca să-și ridice noi construcții de refugiu din Mănăstire. Începând cu anul 2000, propovăduia „apocaliptic” deja împotriva cărților de identitate de tip nou, împotriva cardurilor bancare, împotriva produselor care conțineau codul de bare. La timpul acela părintele Iustin era contrat puternic de către Mitropolit, actualul Patriarh Daniel. Mitropolitul Daniel își avertiza studenții teologi și preoții să nu meargă la Mănăstirea Petru Vodă, la legionarul de Iustin Pârvu pentru că „vor vedea ei ce o să pățească”.

Domnul colonel știa prea bine despre ce era vorba. Doar nu întâmplător pe 1 ianuarie 2002 trecea prin Mănăstire răposatul șef al SRI, Radu Timofte. Unii au încercat să-l avertizeze pe părintele Iustin Pârvu că Mănăstirea lui este folosită drept capcană de prins legionari răzleți. Mitropolitul Daniel era atât de pornit împotriva bătrânului Iustin încât refuza să-i hirotonească preoți care să deservească biserica Mănăstirii și nu accepta recunoașterea oficială a Mănăstirii, prin sfințirea făcută de el. Spre deosebire de ceea ce afirmă acum pe site-ul Mănăstirii Petru Vodă, Filotheu era atunci împotriva lui Daniel Ciobotea. El le spunea apropiaților că mitropolitul este ecumenist eretic, mason și homosexual. Motive pentru care acesta nu ar mai fi trebuit ascultat ca episcop, cap al Bisericii locale. Desigur că și Daniel a profitat din plin de pe urma manipulărilor de la Petru Vodă. A invocat ca pretext al încetinirii acțiunilor ecumeniste prezența unor bătrâni „conservatori” precum Iustin Pârvu.

În aceste condiții Filotheu Bălan l-a convins pe părintele Iustin de necesitatea înființării unei Biserici paralele. Să ridice noi episcopi care să-i înlocuiască pe mitropolitul Daniel și pe cei susținuți de Daniel. Episcopii „vrednici” ar fi fost: Calistrat Chifan la Iași, Amfilohie Brânză la Bacău și desigur Filotheu Bălan la Neamț. Da, călugărul Filotheu se visa de tânăr un viitor episcop al BOR. Sau era întreținut de alții să viseze. Acesta este și motivul pentru care Filotheu făcea în primăvara anului 2003 o vizită în Serbia. Acolo trebuia identificat un episcop ucenic al Sfântului Iustin Popovici sub ascultarea căruia să treacă Mănăstirea Petru Vodă. Apoi, pe filiera ortodoxiei „curate” sârbe, să fie hirotoniți episcopii mai sus amintiți. La aflarea planului, Mitropolitul Daniel a luat foc. Imediat a fost mazilit ieromonahul Calistrat Chifan de la Bârnova. A încercat și mutarea starețului Iustin de la Petru Vodă. După câteva negocieri, susținute din umbră, și contra unei sume de bani consistente, „donată” de părintele Iustin,  Mitropolitul Daniel s-a domolit, acceptând sfințirea Mănăstirii în anul 2005.
În anii 2004 călugărul Filotheu hotărăște să părăsească Mănăstirea. Era supărat că majoritatea călugărilor nu era de acord cu acțiunile lui. Stătea zi și noapte pe internet. La un moment dat, ieromonahul Petroniu i-a smuls cablul telefonic prin care se cupla la internet. Supărat, Filotheu l-a alergat prin mănăstire cu cuțitul în mână pe confratele său Petroniu, considerat a fi omul mitropolitului Daniel. În aceste condiții ostile, Filotheu îl convinge pe Corneliu Marcu din Focșani să cumpere o casă construită de un preot care plecase în Muntele Athos. Filotheu s-a instalat în casa respectivă ca într-un cartier general. Dealtfel l-a și deposedat pe bietul Corneliu de proprietate, care i-a cedat-o gratuit din lehamite. Îi pusese omului condiția să nu-și aducă soția în casa de la Petru Vodă pentru că îl spurcă pe el, călugărul Filotheu. Aceasta în timp ce Filotheu era vizitat zi și noapte de tot soiul de trufandale dornice de călugărie.
Unii își amintesc cum cobora Raluca dimineața la mașina din vale și la scurtă vreme o urma Filotheu. Aceasta era o femeie divorțată din București ce mai avea și un copil. Spre deosebire de Raluca, care s-a remăritat, cele mai multe au ajuns călugărițe: Macrina, Evloghia, Neonila.
În momentul în care părintele Iustin l-a numit stareț pe Lavrentie Carp, după sfințirea Mănăstirii, Filotheu a realizat că planul său eșuase. Organizează o acțiune de instigare a credincioșilor împotriva starețului Lavrentie și pornește un scandal monstru, inclusiv cu intervenția mascaților de la Jandarmerie, la slujba de înscăunare a noului stareț. Dar stareț rămâne tot Lavrentie. Dezamăgit de eșec, a plecat în Israel. Desigur că fără vreo aprobare legală din partea Mitropoliei așa cum cereau uzanțele. Acolo a stat vreo doi ani îngrijind florile și pomii dintr-un așezământ unde viețuiau două călugărițe. Nu se cunosc exact circumstanțele, dar călugărul Filotheu a fost arestat de poliția israeliană. Cert este că, imediat cum a fost eliberat din arest, acesta și-a făcut bagajele și a revenit în România. Casa și-o vânduse și acum trebuia să se întoarcă din nou în Mănăstire.

Filotheu s-a întors din Israel un om nou. Legionarii erau pentru el acum niște rătăciți care au înțeles greșit Ortodoxia iar noua sa menire era revenirea la Sfinții Părinți. Daniel plecase la Patriarhie iar noul Mitropolit era Teofan, un episcop mult mai ascultător pentru Filotheu Bălan. Imediat a făcut joncțiunea cu jurnalistul Victor Roncea și împreună au conceput un alt plan. Au mers la părintele Iustin și l-au convins că trebuie declanșată lupta antiCIP. Acțiunea miroase de la o poștă a servicii, secrete desigur. Părintele Iustin „a lansat” un mesaj scris pe care mulți cunoscători au recunoscut că nu era al său. Cuvintele folosite în apelul către sinodali și popor nu erau specifice starețului. Dar mascarada a început. S-au adunat semnături pentru declanșarea unui referendum. Filotheu a scos rapid cartea „Dictatura biometrică” împreună cu Victor Roncea (Asociația Civic Media) și cu călugărițele Iustina Bujor și Fotini Mirgoace care dețineau Fundația Justin Pârvu. 
http://roncea.ro/2014/01/17/parintele-justin-parvu-contra-cipului-fiarei-primul-interviu-cu-parintele-justin-despre-pericolul-cipurilor-biometrice-si-o-explicatie-tehnica-a-monahului-filotheu-de-la-petru-voda-din-ianuarie-2/ 
S-au adunat un milion de semnături și s-au vândut zeci de mii de cărți. Banii s-au împărțit, frățește. Filotheu a investit vreo 85.000 de euro într-o vilă situată la 1 km la vale de Mănăstire. O casă preluată cu japca de la văduva răposatului Florin Stuparu a devenit peste noapte vila lui Filotheu. 
http://www.apologeticum.ro/2016/12/campanie-umanitara-dati-un-leu-pentru-filoteu-sa-sprijinim-viitoarea-casa-pentru-imigranti-de-langa-man-petru-voda-pan-ecumenismul-va-triumfa/ 
În ceea ce privește baza de date a peste un milion de români, aceasta a fost folosită cu succes, nu știm și pe ce sume de bani, în campaniile electorale ulterioare. Doar pe această schemă adună în România unii candidați, în câteva zile, sute de mii de semnături. În timp ce românii erau îndemnați să renunțe la asigurările de sănătate care le aduceau dracii în casă, toți călugării, inclusiv Filotheu primesc în mod gratuit asigurarea de sănătate, fără ca aceștia să contribuie cu vreun leu impozit la bugetul de asigurări. El îndemna românii să nu-și mai ridice noile permise de conducere cu CIP iar zeci de călugări, având permise cu CIP, conduc și astăzi mașinile din Mănăstire în care urcă și anticip-istul Filotheu Bălan, care le propovăduia românilor că orice card bancar are drac. Dar pentru el și Mănăstire sunt buni banii credincioșilor scoși din bancomate cu cardul bancar îndrăcit. Acum câțiva ani în urmă românii erau atenționați să nu cumpere produse care erau inscripționate cu codul de bare ce conține semnul Antihristului. Acum sunt bune alimentele inscripționate cu codul de bare, cumpărate de credincioși din mall-uri, supermarketuri și aduse la Mănăstire sau lui Filotheu, personal. A uitat când spunea că toate aceste produse sunt însemnate cu 666 semnul fiarei apocaliptice. Curată manipulare a maselor pe teme religioase. La moartea părintelui Iustin Pârvu același Filotheu a tras sforile ca să ajungă stareț cine trebuie. Noul stareț Hariton Negrea este manevrat, așa cum era și părintele Iustin Pârvu, de către călugărul Filotheu Bălan. El controlează site-ul Mănăstirii Petru Vodă și decide ce se postează acolo. Dealtfel Filotheu, cu ajutorul prietenului Victor Roncea, și-a permis să urechească Serviciul Român de Informații pentru amestecul în treburile interne ale Mănăstirii. Aceasta, în condițiile în care el era prieten cu un anume Daniel Cioloca ce se prezenta prin Mănăstire ca ofițer S.R.I. 
http://roncea.ro/2014/01/13/scandal-sri-acuzat-de-manastirea-petru-voda-ca-a-orchestrat-dezgroparea-parintelui-calciu-pentru-a-arunca-ctitoria-parintelui-justin-intr-o-zona-de-tipul-cazului-tanacu-ce-putea-duce-la-desfiint/ 
Contrar canoanelor monahale, călugărul Filotheu locuiește în Mănăstire ușă în ușă cu o călugăriță pe nume Neonila. Desigur că femeia a fost convertită de el la monahism. Nici un călugăr nu-și poate permite să-i interzică lui Filotheu șederea femeii în Mănăstire, nici măcar starețul. Ultima manevră manipulatoare a lui Filotheu Bălan a fost subiectul Sinodului din Creta. De data aceasta Filotheu a jucat de partea Mitropolitului Teofan și implicit a Sinodului B.O.R.. Înainte de Sinod a instigat masa de manevră a credincioșilor cu mesaje de avertizare asupra periculosului Sinod din Creta. 
https://manastirea.petru-voda.ro/2016/06/06/sigiliul-sfintului-si-marelui-sinod/
http://manastirea.petru-voda.ro/2016/05/28/comunicat-al-manastirii-petru-voda-despre-sinodul-din-creta-din-iunie-2016/ 
Dar a scăpat de sub control ceata nepomenitorilor, cei care i-au luat în serios avertizările dinaintea Sinodului. Același Filotheu s-a întors la 180 de grade și a început să-i susțină pe ierarhii semnatari, condamnând nepomenitorii instigați cu câteva luni înainte chiar de el. 
https://ortodoxiadreaptacredinta.wordpress.com/2016/11/24/monahul-filotheu-balan-sinodul-din-creta-a-fost-organizat-de-evrei-au-semnat-de-frica-cine-intrerupe-pomenirea-este-schismatic-2/

Schema este simplă și de această dată. Sinodalii aveau nevoie de o justificare a anumitor atitudini la Sinodul din Creta. Doar BOR, prin absența rușilor, reprezenta cea mai numeroasă Biserică. S-a dat vina pe reacțiile din țară (adică de la Petru Vodă). Când au văzut că au scăpat hățurile și unii au luat în serios povestea cu Sinodul tâlhăresc din Creta au comandat lui Filotheu contrareacția. Acum totul este în plină desfășurare. Să vedem finalizarea.

Asta e scrisoarea. Are cineva ceva de zis? BOR? Hai că de citit cititi pe rupte. Și să nu uitați, distinși unși, că aproape am finalizat “Cazul Iasmina”, cu toate piedicile pe care le-ați pus până acum.

 

 

 

 

 

 

 

 

Biserica nu lasă morţii să se odihnească în pace… Și câștigă o gramadă de bani!

Reprezentativ

Undeva, într-un sat din Dâmbovița, o bătrână plânge… Banal, veţi spune, de obicei bătrânele mai și plâng câteodată. “De ce plângi?” “Mi-au luat gardul din cimitir. Gardul cu care era împrejmuit mormântul nostru, al meu şi al lui bărbatumeu. Şi al mamei. Când mă voi duce acolo, nu mai e mult, vor călca peste noi, peste mormintele noastre… Cine mai ţine cont că acolo oamenii îşi dorm somnul de veci?” “Cine ţi-a furat gardul, ţiganii?” “Nu. Popa. Popa Călin l-a tăiat și la dus la fier vechi… Cică banii luaţi pe gard se vor duce în contul bisericii. Păi nu plătim destul la Biserică? Gardul era făcut de bărbatmeu, cu mâinile lui, să fie acolo, să nu ne calce nimeni în picioare după ce nu vom mai fi…” Bătrâna s-a dus şi şi-a răscumpărat gardul de la fier vechi. A plătit pe el de trei ori preţul cu care îl vânduse popa. “L-a făcut al meu, cu mâinile lui, de ce să-l las la ăia?”

N-am crezut în ce spunea bătrâna şi am început să întreb, ce, cum şi de ce se întâmplă astfel de lucruri. Am vorbit la Primăria comunei Finta, din Dâmbovița. De acolo, am aflat, că la un moment dat, în urmă cu câţiva ani, “s-a primit” o circulară de la judeţ, prin care Primăria trebuia să-i cedeze bisericii din comună, suprafaţa de teren pe care era cimitirul, cu titlul de proprietate definitivă. Adică terenul respectiv se scade din terenul comunei şi ajunge în proprietatea BOR. Lucrătura se face underground, biserica, profitând de superficialitatea Legii 18/1991, (republicata în 1998). Cică la mijloc ar fi chestia aia cu pământurile bisericii, care n-au putut fi recuperate în totalitate dar… se vor recupera pe bucățele. Şi nu teren arabil, ci acolo unde oamenii plătesc obligatoriu. Pai, cine nu moare?

Biserica își începe afacerea şi reconcesionează parcelele din cimitir locuitorilor comunei, modificând evident şi preţul concesiunii. Dintr-o dată, Statul este privat de o anumită sumă, care intră fără impozit în buzunarele BOR. De ce? Uite-aşa, c-aşa vrea Înalt Prea Investitorul, iar guvernanţii pun botul fără să crâcnească, că doar ei votează cu mâna pe Biblie, (aşa să le ajute Dumnezeu!), Biblia este instrumentul de bază al Bisericii, iar în statul laic numit România, aşa se procedează. Laic ziceam? Hmm…

Pe baza acestor acte, legale, popa începe să taie gărduleţele din cimitir şi să le ducă la fier vechi, chiar dacă acestea existau de zeci de ani şi scăpaseră, într-un fel sau altul, de ţiganii “colecţionari” de fier vechi. Banii colectați intră – zice popa – în fondul bisericii! Ce, nu e recolta de pe pământul bisercii? De ce taie gărdulețele? Cică să alinieze mormintele! Ce e debandada asta în cimitir, fiecare îşi îngroapă mortul cum are chef? Aș fi curios cum va lua popa mortul de urechi să-l tragă cincizeci de centimetri mai încolo, cu criptă cu tot, să-l alinieze și să facă alei! Şi dacă face popa alei, suprafaţa cimitirului creşte cu aleile, nu-i aşa? De unde mai ia doişpe metri de pământ? De la Primărie, normal! Ce dacă se încalcă şi Legea 102/2014, 2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, nicio problemă, Biserica a pus laba pe pământ şi, dacă are chef, poate să desfiinţeze cimitirul şi să construiască acolo orice, un mall de exemplu, nu există nicio clauză în actul de transfer de la Primărie la Biserică în acest sens! Iar dacă cineva, vrea cumva să-şi împrejmuiască mormântul părinţilor cu un gărduleț, tot biserica are soluția! O firmă specializată și agreată de BOR, unde fierul este binecuvântat şi sfinţit chiar de marele Mihaiță Nifon, (fost episcop al Sloboziei, iar din 1999 arhiepiscop al Târgoviştii) şi contrasfințit de Înalt Prea Investitorul Daniel Al Trafaletului! Dacă cumva, îl împinge păcatul pe enoriaș să refuze să plătească amenajările, biserica are dreptul să-i rezilieze unilateral contractul de concesiune şi să reconcesioneze locul de veci altcuiva! Totul absolut legal! Și mortu’? Mortul nu se pune, săculeț, groapa comună, ura și la gară!

Preot Florin Călin, (foto facebook)

De ducerea la îndeplinire a ordinului în comuna Finta, se ocupă Florin Călin, preot paroh la biserica cu hramul Sfântului Nicolae, cum e în scriptele Patriarhiei. Florin Călin a făcut Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” din Târgovişte apoi Universitatea Valahia. S-a însurat şi a primit o parohie “frumoasă”, de 4.500 de suflete vii. A inventat, de comun acord cu Mihăiță Nifon, PATRU “botezuri” pe an şi mai multe alte “sfinţiri”. Pe bani, normal. Chitanţe la botezuri, nunţi sau înmormântări? Cui i-ar folosi? Mortul nu comentează, rudele sunt ocupate cu altceva, iar la nuntă e prea mare veselia ca să ne împiedicăm de fleacuri d-astea! Popa Călin are și el plan la vânzarea lumânărilor, la calendare dar nu iese (Doamne fereşte!) din cuvântul mai marilor săi de la Târgovişte sau Bucureşti. Are, normal, cont pe facebook, cont de instagram şi twitter şi din când în când, mai bagă câte un pelerinaj pe la mănăstiri cu copiii de la şcoala din comună, aşa, ca puştii să nu cumva să uite “credinţa strămoşească”. La ţară, părinţii nu comentează deciziile popii şi ale şcolii, “cum să se facă de râsul satului?” iar popa profită de ocazie şi-i îndoctrinează religios pe bieţii copii. (Detaliile le găsiţi aici: http://www.dambovitanews.ro/social/12027-pelerinaj-al-unor-tineri-din-parohia-finta.html)

Preot Florin Călin, (foto facebook)

Într-o ocazie oarecare, Înalt Prea Investitorul Daniel Al Trafaletului l-a mângâiat pe cap, l-a binecuvântat pe popa Calin şi i-a spus ”bravo bă băiatule!” De atunci, popa se simte unsul şi trimisul lui Dumnezeu pe pământul Fintei Mari!

Despre Înalt Prea Investitorul n-are rost să vorbim aici, ştiţi destule, însă am aflat câte ceva despre Nifon Mihaiță, poate nu știați cine e. Dau copy/paste (și culmea, o mai și spun!) unui text apărut în (România Curată – Dâmboviţa)

 

 

Cine este IPS Nifon Mihaiță, numit Mihaiţă Nicolae la naştere?

 Este cumva „preotul cu microfon” care informa autoritățile comuniste asupra exilului românesc din Londra, oferind informații despre Ion Rațiu și fostul suveran Mihai al României?

Da, conform unor extrase dintr-o notă de convorbire din 1975, publicată în Evenimentul zilei în 2 aprilie 2001: „Redacţia noastră a intrat în posesia unui document al Departamentul Cultelor, întocmit în 1975, prin care actualul Arhiepiscop de Târgovişte, pe atunci doctorand la Londra punea la dispoziţia autorităţilor comuniste informaţii despre românii din exil. În acea perioadă, I.P.S. Nifon Mihaiţă (Mihaiţă Nicolae pe numele său din buletin) era şi cântăreţ la parohia ortodoxă romana din Londra.
Întors de la studii în luna iunie 1975, Mihaiţă Nicolae a fost convocat la Departamentul Cultelor de către tovarăşul director Eugen Munteanu. La convorbiri a participat Percea Ana – îndrumător. Nota de Convorbire cuprinde 29 de pagini dactilografiate şi conţine tot ce ştia doctorandul despre orice persoană care putea interesa regimul comunist. Printre numele celor cântaţi se număra Regele Mihai, Ion Raţiu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu.

Ochiul vigilent al doctorandului a urmărit inclusiv corul parohial şi echipa de dansuri, descrise şi ele cu acuitate. Deşi nu sunt note informative către Securitate, mărturiile lui Mihaiţă seamănă izbitor cu un raport informativ, oferit oamenilor partidului (P.C.R. – n.r.) care ajungea inevitabil pe masa de lucru a Securităţii. Este de notorietate faptul că Departamentul Cultelor era înţesat de ofiţeri de securitate care lucrau la vedere sau acoperit. Notă se termină cu menţiunea îndrumătorului Ana Percea, care a şi semnat-o cu menţiunea i s-a garantat doctorandului Nicolae Mihaiţă secretul celor relatate de el.

Vă prezentăm în continuare extrase din spovedania lui Nicolae Mihaiţă către Departamentul Cultelor.

Persoane cu orientare mai reacţionară

Doctorandul Mihaiţă N. a început cu următorii: Ion Raţiu, în vârstă de circa 60 ani, rămas în Anglia, cu puţin înainte de începutul celui de-al doilea război mondial, fiind student la Drept în Anglia. A fost totdeauna adept al Partidului Naţional-Ţărănist şi a rămas aşa şi în prezent. Este fiul avocatului dr. Ion Raţiu din Ardeal. S-a căsătorit cu o englezoaică foarte bogată. În momentul de faţă este proprietarul unei companii de transporturi navale, astfel că lucrează cu ordinul milioanelor de lire. Este de religie greco-catolic. Este preşedintele Asociaţiei culturale a românilor din Anglia (ACARDA – nume sub care este cunoscut). Aceasta asociaţie pretinde să fie organul reprezentativ al romanilor din Anglia. Asociaţia are un consiliu de conducere ales din doi în doi ani. Câţiva dintre membri sunt următorii: Horia Georgescu – secretar (50 ani), Vulpe – casier (fost funcţionar la Secţia comercială a ambasadei romane din Londra, care a rămas în Anglia); Bloch Lionel (evreu de origine, avocat, se pare că a emigrat în timpul celui de-al doilea război mondial); Silviu Craciunaș (are circa 60 ani, soţia românca, are o situaţie materială foarte bună, coproprietar al unei firme comerciale, tip binevoitor în general faţă de biserica română, în special la insistenţele deosebite ale soţiei lui); dr. Mihai Cârciog (circa 55-60 ani, are bune posibilităţi materiale, după zvonuri ar deţine un capital de peste 100.000 lire, soţia lui Sanda Cârciog este o femeie energică, fosta preşedintă a comitetului de doamne sub Ion Raţiu, comitet desfiinţat în 1957 o dată cu plecarea pr. Gâldău în America); (…)

Persoanele mai importante ale reacţiunii din Anglia

(…) Mihai de Hohenzollern (fostul rege). Este stabilit în Elveţia şi este în corpul de directori ai unei companii comerciale. Datorită afinităţilor lui cu familia regală britanică este adesea invitat la Londra pentru a participa la aniversări, ceremonii, partide de vânătoare.

După informaţiile pe care le deţine doctorandul Mihaiţă Nicolae, el nu are legături cu romanii şi nici cu ACARDA, ci numai cu câteva persoane din aşa-zisul cerc regalist, dar în mod sporadic. Vizitele lui la Londra trec în general neobservate, atât în rândurile emigraţiei româneşti, cât şi în presă engleza. Aceasta datorită faptului că ideea republicană prevalează din ce în ce mai mult asupra celei monarhice.
Se observă o clară indiferentă faţă de Mihai de Hohenzollern în cadrul comunităţii româneşti, inclusiv în rândul reacţionarilor. Mihai de Hohenzollern dispune de mijloace substanţiale financiare care provin din partea soţiei lui, o prinţesă daneză. (???)

La întoarcerea din străinătate, toţi preoţii făceau un raport

Înalt Prea Sfinţitul Nifon Mihaiţă, Arhiepiscopul Târgoviştii, are o biografie extrem de interesantă. De altfel, Înalt Prea Sfinţia este arhicunoscut pentru că este singurul ierarh ortodox care nu a stat în toată viaţa sa, o zi în mânăstire ca monah. După Seminar şi Institutul Teologic, I.P.S. Nifon Mihaiţă urmează cursuri de doctorat la Bucureşti, Londra, Oxford, Ierusalim, Geneva. Hirotonit în aceeaşi zi ieromonah şi arhimandrit.
Consilier Patriarhal pentru Sectorul Relaţii Externe Bisericeşti
, 1982-1985. La 24 noiembrie 1985, este hirotonit episcop vicar patriarhal pe problemele Relaţii Externe. Din 1994, episcop al Sloboziei, iar din 1999 arhiepiscop de Târgovişte.

Nifon: “Am făcut studii de doctorand la Londra, în 1975, dar nu-mi amintesc precis dacă la întoarcere mi s-a cerut un raport. Îmi amintesc doar că am fost chemat pentru discuţii, la Departamentul Cultelor, unde într-adevăr, Munteanu era director şi Percea Ana era o funcţionară. Au fost discuţii la Departamentul Cultelor, la care au asistat persoane pe care nu le cunoşteam, dar bănuiam că erau de la anumite organe. De fapt, la întoarcerea din străinătate, toţi preoţii făceau un raport al participării la acţiuni, dar nu se mergea în amănunte, ne-a declarat Înalt Prea Sfinţitul Nifon, Arhiepiscop al Târgoviştii. Întrebat dacă a colaborat cu fosta Securitate, I.P.S. Nifon a răspuns: Doamne fereşte!

Și bunica era fată mare!

Buuun. Întrebare: Cum să fie BOR de acord cu incinerarea? Nu tu loc de veci concesionat, nu slujbe la mormânt, nu acatiste (30 – 70 lei), nu pomenire, nu colivă, nu gărduleț omologat, nu lumânări cu logo-ul Patriarhiei, nimic. Păi ce afacere e asta?

Pentru că…

În România există 2.859 de comune care au 12.957 sate. 320 de orase. Cam în fiecare sat, e un cimitir. In fiecare cimitir, sunt cam 1.000 de morminte. Mai mult de jumatate au garduri… Asta afacere! Și guvernul scutește BOR de taxe.

Vorba lu’ Celentano “Băăă, ejti prost?!?”

 

Homosexualii NU se pot căsători, însă POT să cunune!

Reprezentativ

AVERTISMENT: Pudibonzii şi credincioşii habotnici să NU citească acest articol, pentru că este o blasfemie, un act defăimător la adresa Bisericii şi slujitorilor ei. Așa și?

Am trăit între soldaţi, soldaţi adevăraţi, care nu luptau doar pentru gloria ţării lor, ci și pentru a lor personală. Nişte duri, pentru care cele douăzeci de ridicări la bară, de la intrarea în rândul lumii erau un fleac. O lume formată dintr-o treime bi, o cincime fetiţe şi restul straight. Dar fetiţele luptau mai al dracului ca bărbaţii, singura lor grijă fiind aceea de a nu-şi dezamăgi iubitul. Acolo legea era simplă: da sau nu. Dacă era „nu”, nu era nicio problemă, doar ca nu-ul trebuia să fie unul categoric şi definitiv. Dacă era “da”, era clar, “cuplul” se forma şi aşa rămânea până când unul sau celălalt plecau definitiv cu un glonţ în cap!

În sânul bisericii romaneşti, situaţia e alta. Mai rafinată, mai civilă, mai… pe la spate. Îmi povestea un amic, popă, cum şeful Facultăţii de Teologie din Iaşi, îi alegea pe cei mai inteligenţi și cei mai frumuşei studenţi din facultate, îi trecea prin patul lui, apoi le asigura parohii de top sau funcţii pe la Mitropolie, cu acces şi la parohiile bogate. Băieţii de rând, stăteau la coadă până când un popă bătrân pleca în raiul (sau iadul, după caz) popilor şi de abia atunci capătau o parohie. Sau plăteau de le săreau capacele, până la cincizeci de mii de euro, pentru o parohie „bogată”, la oraş. Adică, acolo unde se aduc tone de moaşte şi mii de fraieri cotizează să le pupe. Aţi auzit vreodată de vreun transfer provizoriu de moaşte la ţară? Foarte rar spre deloc… Eu n-am auzit.

L-am întrebat pe amicul cu pricina dacă el n-a… furat-o măcar aşa, să-şi facă o idee, dar a schimbat vorba. Bine, la parohia săracă pe care o are şi la cât e de urât, mă cam îndoiesc. Dar, poţi să ştii?

În comunităţile de masculi, există întotdeauna o parte destul de mare de gay, indiferent de dorinţa sau credința celor din jur. Se comportă normal, nu fac pipi pe vine ca fetele, dar, pentru ai lor, sunt fete de fete.

Iar voi fi acuzat că nu las “sfânta biserică” să-şi facă datoria, că am ceva cu Înalt Prea Investitorul, că mă macină faptul ca BOR nu plăteşte impozite, că sfinţii şi preacuraţii părinţi şi-o trag pe puteri, că religia lor e o mare bătaie de joc şi altele la fel. Nu e nimic din toate astea, dar când văd câtă prostie plătită e în ţara asta, şi câţi bani intră în conturile bisericii, devin brusc invidios, iar invidia trezeşte monstrul din mine!

Să le luăm pe rând. Nimeni n-a băgat în seama declaraţiile lui Constantin Țuțuianu – preot la biserica Cimitirului Central din Piatra Neamţ, care afirmă în mai multe rânduri ca Înalt Prea Investitorul s-ar fi dedat şi el la un pic de sodomie. Chiar un pic mai mult, iar popa Țuțuianu ar avea nişte declaraţii olografe despre cine şi cui i-a tras-o la un moment dat Înalt Prea Investitorul. Adică scrise de mânuţa “pasivului” care devenea şi activ, pentru plăcerea Mai Marelui, aşa, ca să nu rămână dator şi să se bucure şi Vlădica! După toate declaraţiile, pe care le puteţi citi sau asculta urmărind linkurile de la final, nimeni nu l-a caterisit sau dat afară pe Constantin Țuțuianu. L-au lăsat acolo unde era. Mai mult, Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, spune cu gurița lui: “De mai mulţi ani, este o situaţie dificilă în parohia menţionată, generată de comportamentul parohului Constantin Ţuţuianu. Arhiepiscopia Iaşilor monitorizează situaţia şi speră că preotul se va integra întru totul în rânduiala Bisericii Ortodoxe Române”. Atât şi nimic mai mult. BOR mut ca peştele! (Evident tăcerea se plăteste, nu-i așa?)

Despre exarhul Pavel Toderiță, băiat frumușel și destept, fost stareţ al mănăstirii Bistriţa, – „amanta” Înalt Prea Investitorului Daniel, nicio vorbă. Nici că a fost luat din creierii Moldovei şi mutat la Patriarhie, nici că are şi el, ca tot omul sărac, doar un biet hotel şi vreo trei pensiuni, nici că îi ajută cu dragoste părintească pe “nepoţeii” lui Daniel (care, spun gurile rele, ar fi chiar copiii Prea Înaltului). Ce, marele Alexandru Ioan Cuza, domn al Unirii definitive, n-a procedat la fel? N-a zis el ca a înfiat doi copii sărmani, să-i faca oameni, dar s-a descoperit că erau copiii lui, dintr-o relatie neoficială? S-a pus? Nu!

Pavel ToderițăCe-a mai făcut Pavel Toderiță la Bistriţa, scrie în presa din zonă:
Mănăstirea Bistrita-Neamt a vândut doua terenuri cu încălcarea Statutului BOR, iar descoperirea tranzacţiei de către mitropolitul Teofan s-a soldat cu mazilirea stareţului şi a călugărilor devotaţi. Aceştia au fost recuperaţi însă de Patriarh.

Afacerea imobiliară de la Mănăstirea Bistriţă a fost perfectata în lună martie, înainte ca IPS Teofan să fie ales noul mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în perioada în care PF Daniel asigura locotenenta postului. Aproape 11.000 de metri pătraţi de teren au fost vânduţi de mănăstire către două persoane fizice, Mihai Apopii, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie din Neamţ, şi Dan Gavriliu, patronul firmei Petroflex, iar suma obţinută a fost cu puţin peste două miliarde de lei.
Arhimandritul Pavel Toderiță, fostul stareţ al mănăstirii, a încheiat afacerea fără să aibă aprobarea Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Iaşiului, aşa cum cer reglementările BOR, iar aceasta a fost descoperită în urmă cu câteva săptămâni, imediat după instalarea în funcţie a noului mitropolit de la Iaşi.

Mai multe detalii aici: https://theologhia.wordpress.com/tag/pavel-todirita/ sau aici http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2119&Itemid=395

Mizilic, pe lângă afacerile BOR-ului. Voi reveni pe larg într-un alt articol, în care voi povesti despre întâlnirile de taină de la Durău, de pe vremea pe în care Daniel era doar mitropolitul Moldovei. Ce dracu, doar pereţii au urechi, casetofoanele banda, (pe vremea aia) informația circulă şi nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită!

Alta mai nouă:

Un nou scandal zguduie Biserica Ortodoxă Română. Episcopul Slatinei şi Romanaţilor este acuzat că a întreţinut relaţii intime cu Arhiepiscopul Vrancei şi Buzăului

Sebastian al SlatineiEpiscopul Slatinei şi Romanaţilor este acuzat că a intreţinut relaţii intime cu Arhiepiscopul Vrancei şi Buzăului. Dezvăluirea a fost făcută de un fost preot, care-i cere episcopului Slatinei şi Romanaţilor să facă testul castităţii, ca să demonstreze că nu a întreţinut astfel de relaţii sexuale.
Preotul care face acuzaţiile a fost şi el implicat în 2010 într-o poveste cu tentă sexuală. El spune acum că totul a fost pus la cale de episcop, dar nu a putut demonstra şi a fost nevoit să se pensioneze pe caz de boală.
Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Sebastian Paşcanu, este acuzat de un fost preot că în urmă cu șapte ani ar fi fost implicat într-un scandal sexual la Muntele Athos. „Este el însuşi Sebastian homosexual. Pe perioada când a fost în Grecia la studii ar fi dus viaţă intimă cu Ciprian Câmpineanu, actualul episcop de Vrancea şi Buzău”, spune fostul preot. De altfel, numele lui Sebastian Paşcanu a fost implicat de-a lungul timpului în numeroase scandaluri. În urmă cu șase ani un preot s-a sinucis după ce a fost dat afară. Într-un alt scandal, câteva zeci de măicuţe au fugit de la mănăstirea Brâncoveni, ca să scape de sub teroarea episcopului. Mitropolitul Olteniei îi ia, însă, apărarea lui Sebastian Paşcanu. În ciuda scandalului, preotul pensionat din Olt este convins că episcopul Slatinei şi Romanaţilor nu va accepta testul de castitate. (
antena3.ro)

Credeţi că va sta popa să-i bage dom’ doctor deștiu în cur, să vadă dacă are cumva muşchiuleţul deranjat? Aiurea! Chiar dacă ar fi aşa şi s-ar lăsa păcălit, va spune că, a fost două săptămâni constipat, de la o colivă cam veche şi d-acolo i se trage, nicidecum de la plăcuta sodomie…

Cât despre măicuţe, auzim doar de bine. Auzim că, mai nou, călugăritele de la mănăstirea Petru Vodă – Paltin, cele care au căzut în păcat şi au rămas gravide, sunt trimise să nască în Italia, apoi să-și vândă acolo copii. Intermediară este, evident, patroana mănăstirii, pardon stareţa, adică Preacuvioasa maică Schimonahia Justina Bujor, doamna doctor, despre care am mai vorbit şi evident voi mai povesti în scurt timp. Simplu, curat, fără complicaţii, nu ştie stânga radicală ce face dreapta creştină. Doar Daniel stiiieeee! Şi, normal, tace!

Așa in trecăt, am auzit ca Miss Bacău ’95 (sau ’96?) a luat drumul mănăstirii. N-a uitat însă de cele lumești, așa că, din când in când, mai scapă pe la iubitul ei. Sau vine el la ea și-i astampără poftele lumești pe bancheta din spate a Jeep-ului. (Doamne apără și păzeste! Aici băgați rapid trei cruci mari, da?) Asta e viața! Amin, deocamdată!

 

http://rezistenta.ro/patriarhul-daniel-ciobotea-este-homosexual/

http://www.ziarpiatraneamt.ro/piatra-neamt-orasul-nostru-2-interviu-cu-parintele-constantin-tutuianu-despre-istoria-orasului-piatra-neamt

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/neamt-preotul-blesteama-afuriseste-1_50aec66a7c42d5a663a03fdc/index.htm

UPDATE: În atenţia celor care mă înjura: Nu voi publica niciodată comentariile habotnicilor tâmpiţi care în loc să vină cu argumente, înjura. Dacă vrei să iei apărarea cuiva, vino cu argumente, nu cu citate din Biblie sau din creierii lui Ellen White sau Parham, ceea ce e cam la fel. Iar dacă cineva are totuşi chef s-o facă să se gândească bine (și din prima) că există şi “ba pe-a mă-tii”!

 

Adevăruri de dincolo de moarte: Iustin Pârvu vorbește prin glasul maicilor

Într-o viaţă de jurnalist, te întâlneşti cu o grămadă de oameni şi fapte, unele frumoase, altele de-a dreptul abominabile. Puţine ajung la public, pentru că de cele mai multe ori, sunt doar poveşti aflate din gura unor oameni, care nu au curajul să-şi dea numele, să-şi asume cele spuse și astfel să dea credibilitate poveştii lor. “Am auzit că…” este sintagma cea mai uzitată în astfel de cazuri și care, de ce le mai multe ori reprezintă adevărul. Dar există şi oameni care îşi asumă poveştile, semnează ce au scris şi de abia atunci noi jurnaliştii avem obligaţia să aducem spusele lor la cunoştinţa publicului. Este şi cazul lui Virgil Ioniţă care mi-a scris cele de mai jos, despre viața din mănăstirile din Moldova.

Domnule Dragoș Vasilescu,

Am văzut că ați avut curajul să prezentați două cazuri extrem de sensibile despre fenomene care se întâmplă în spatele unor mănăstiri românești. Românul crede că mănăstirea este locul unde nu se întâmplă nimic. Ceea ce veți citi mai jos este o poveste reală despre cum se poate ajunge stareță în România.

Este povestea stareței Iustina Bujor de la Mănăstirea Paltin din Petru Vodă.

Din cartea JUSTIN, scrisă de Florin Stuparu, aflăm despre începuturile ei într-ale călugăriei. Nu a ales o mănăstire de călugărițe, ci a ales să intre și să locuiască într-o mănăstire de călugări. Probabil a fost o altfel de inițiere.

Tânăra a trecut pe la Mănăstirea Petru Vodă, în vremea studenției, când căuta o evadare de tip spiritual. A încercat și practicile MISA ale lui Bivolaru (radiestezie, bioenergie, yoga) dar, după spusele ei, nu prea i-au ieșit. Acum adăpostește în mănăstire mai multe maici practicante de yoga și arte marțiale precum și un preot divorțat fugit din București, Mihai Andrei Aldea care se laudă cu integrarea artelor marțiale în ortodoxia românească. Astăzi nu se mai practică integrarea în absolut ci integrarea absolutului direct în mănăstire.

Un tânăr cipriot îmbrăcat în haine de călugăr este găzduit de stareța Iustina, de mai bine de un an, în Mănăstirea Paltin din Petru Vodă. Unele maici zâmbesc pe la colțuri și numără simpatiile Iustinei: Filoteu, Augustin, Vlasie, preotul Gheorghe, Savatie, Iustinel. Ultima achiziție este acest tânăr cipriot. Oare știe mitropolitul Teofan despre „inima generoasă” a stareței Iustina Bujor? Bărbați cazați printre maici care au venit în mănăstire să se nevoiască. Iar stareța lor, la șuete „duhovnicești” cu aceștia. Probabil stareța învață limba greacă nouă, că pe cea veche a învățat-o cu un alt călugăr.

După cum recunoaște singură, timp de doi ani a locuit în mănăstirea de călugări și, în paralel cu medicina, studia pe dealuri limba greacă veche împreună cu trei călugări: Filoteu, Ștefan și Leonid. Nu știu ce ortodoxie acceptă canoane ale Bisericii care permit ca într-o mănăstire să locuiască, să mănânce, să studieze și să doarmă împreună călugări cu călugărițe.
Cum este posibil ca o studentă la medicină să facă anii decisivi ai carierei unui medic, nu în laboratoarele facultății, ci pe dealuri cu călugării? Recunoaște că și licența și-a făcut-o tot în chilia unui călugăr, numit de ea, Filoteu.
Plecand de la povestea pe cati publicat-o, cea a călugariței Andreea, să nu vă mire că această stareță a confundat o boală a ficatului cu o sarcină în luna a șasea. Stareța Iustina recunoaște că administra medicamente cu punga și după ureche, din așa zisul cabinet medical, în ultimii doi ani de studenție când locuia în Petru Vodă.
Această stareță mai este încă medic? Pentru că am înțeles că a fost reclamată la Colegiul Medicilor. De ce nu s-a luat nici o măsură? Vedem ce se întâmplă în tot sistemul sanitar românesc. Ne aude cineva? Nu cred…
Singură, această stareță recunoaște că se considera anormală. O repetă de vreo trei ori în interviul din cartea JUSTIN. În Biserica Ortodoxă Română este posibil ca o anormală să conducă o mănăstire și o fundație. În afară de maica Andreea, câte maici au mai fost nenorocite de diagnosticile doctoriței Iustina Bujor? Poate într-o zi se vor dezvălui toate faptele.
Acum întreb doar dacă își mai amintește doctorița Iustina în ce circumstanțe a murit o maică bolnavă tot de ficat pe nume Tomaida. Cât timp s-a rugat de stareța Iustina să o lase să meargă la control la spital că îi este foarte rău? Nu a fost crezută și a murit în iarna lui 2005. Atunci s-a speriat părintele Iustin Pârvu când a văzut o lacrimă de sânge pe obrazul maicii moarte. La fel mă întreb de ce nu a chemat SMURD-ul și l-a trimis la spitalul din Vatra Dornei pe Florin Stuparu (autorul cărții) cu coastele rupte, după ce “căzuse” în albia unui pârâu. Cum a îngăduit stareța doctoriță Iustina, cu jurământul lui Hippocrate și jurământul de călugărie depuse, să lase un muribund fără cea mai mică îngrijire medicală și să-l trimită în miezul nopții, înghesuit într-o Dacie, la 80 de kilometri depărtare. Autorul cărții JUSTIN, Florin Stuparu a murit la poarta spitalului în dimineața zilei de 2 august 2012.

Nu știu când s-a produs acea apropiere de părintele Iustin, dar ca pretinsă stareță la schitul de maici de la vale, ea a stat mai mult în mănăstirea de călugări de la deal. Ziua, noaptea, dimineața, stareța Iustina își petrecea timpul tot prin chilia părintelui Iustin. Pelerinii se mai împiedicau uneori de ea. Tinerii sfioși se întrebau: „Ce caută femeiușca să stea permanent în chilia acestui părinte bătrân cu barba albă? Noi vrem să-i adresăm părintelui întrebări neînțelese ale tinereții iar ea stă și ne ascultă.
Unii spun că se pricepea să numere bine banii de pe pomelnice aduse de credincioși. Alții spun că se prefăcea că face curat. Mâncare îi făcea părintelui Iustin o altă maică Iustina, în vârstă și așezată. Cu timpul tânăra Iustina a înlăturat-o. Cum a înlăturat-o și pe maica Gabriela, o farmacistă ce făcea naveta din Borca. Am înțeles că pe biata Gabriela a trimis-o la psihiatrie pentru a o „convinge” să renunțe în a-l ajuta pe părintele Iustin.
Prin anii 2008-2009 a fost numită la schitul de maici stareța Rafaela, o juristă care a reușit să determine Mitropolia să recunoască schitul ca mănăstire. Atunci Iustina a renunțat din nou să mai locuiască alături de maicile pe care le condusese. A plecat la deal, la mănăstirea de călugări de unde nu a mai ieșit decât atunci când a fost renumită stareță. Desigur, neoficial.
Părintele Iustin i-a promis din studenție că-i va face un spital. Spitalul trebuia construit în fața mănăstirii de călugări. Poate așa se explică insistența stareței Iustina de a rămâne în mănăstirea de călugări. Este adevărat că prin anii 2008 – 2009 începuseră să vină puhoaie de oameni la părintele Iustin. Banii curgeau cu nemiluita. Poate că stareța Iustina nu mai prididea cu număratul și rămânea peste noapte în chilia părintelui. Seară de seară, clanț – clanț, închidea ușa cu cheia după ce ultimul pelerin părăsea chilia părintelui Iustin.
Rămâne un mister ce făcea dincolo de ușa zăvorâtă cuvioasa maică Iustina cu bătrânul Iustin Pârvu. Mulți călugări s-au perpelit în acei ani să înțeleagă rostul șederii continue a unei femei tinere în chilia unui bătrân de aproape 90 de ani. Își amăgeau mintea cu faptul că Iustina era doctoriță.

La sfârșitul lui 2009, în urma îngrijirii „deosebite” a aceleiași doctorițe Iustina, părintele Iustin a răcit sever și la începutul anului 2010 a fost internat la Iași și apoi la Cluj. Când s-a întors de la Cluj, stareța Iustina nu l-a mai lăsat să urce la mănăstirea de călugări. Avea nevoie să-l controleze în toate privințele pe părintele Iustin Pârvu. Așa a ajuns părintele Iustin Pârvu să locuiască la ultimul etaj al unui azil de bătrâne, pe un culoar cu mai multe camere, unde dormeau vreo doi călugări, părintele Iustin și bineînțeles maica stareță Iustina.
Unora li se plângea părintele Iustin că Iustina îi administrează seară de seară niște pastile care-l turmentau. Alteori, râzând, scotea pastila de sub limbă și o ascundea.
Poate într-o zi ne explică vreun înalt ierarh al Bisericii și nouă, proștilor, cum se împacă canoanele ortodoxiei românești cu această împreună ședere a unor călugări cu călugărițe. După plecarea ultimului pelerin aceeași cheie, clanț-clanț, se auzea misterios.
Probleme despre bani au fost destule, iar părintele Iustin s-a supărat că nu a fost lăsat să ridice el, din banii de la Petru Vodă, mănăstirea de la Aiud.
Bani au fost pentru că stareța Iustina, între două plimbări la Ierusalim, mai făcea câte o clădire luxoasă. Bani au fost, pentru că înainte de moartea sa părintele se adresa șoptit mitropolitului Teofan cum să împartă banii rămași prin seifuri (https://www.youtube.com/watch?v=TMQpluv9axs). Bani au mai rămas. Numai stareța știe cum s-au împărțit și cu cine.
În anul 2013, tot sub îngrijirea atentă a doctoriței Iustina, părintele s-a îmbolnăvit grav. Ca să poată primi pelerinii și să se adune mai mulți bani, părintelui îi erau administrate perfuzii o săptămână pe lună. Sistemul său digestiv a lenevit, prin hrănirea artificială, și a ajuns să facă o tumoare la stomac. Cine și cu ce diagnostic a hotărât doctorița Iustina să transporte un bătrân aproape în comă timp de 4 ore într-o mașină oarecare, deci nu a SMURD-ului? Cine a stabilit că părintele Iustin poate fi transportat la Cluj?  Cine va primi vreodată un răspuns la aceste întrebări?

Adus cu elicopterul de la Cluj, muribund fiind, Iustin Pârvu cazat în vila numită stăreție. Medicul care-l operase la Cluj, a povestit singur cum l-a operat încă odată cu o zi înainte de a muri într-o cameră din clădirea stăreției (http://www.paltin-petruvoda.ro/marturia-dr-eniu-despre-binecuvantarea-de-l-trata-pe-sfantul-parinte-justin/). Probabil că doctorița Iustina a dezinfectat cu produse tip Hexi Pharma o cameră în care au intrat timp de o lună doar pelerini special selecționați de stareța Iustina. Cum a fost de acord doctorița Iustina ca muribundul părinte Iustin să fie operat într-o cameră oarecare și nu într-un bloc operatoriu specializat al unui spital autorizat?
Părintele Iustin a murit. A rămas stareța Iustina. Pe 15 august 2013, după criterii numai de Biserică știute, Teofan mitropolitul Moldovei și Bucovinei a recunoscut-o oficial ca stareță pe Iustina Bujor (https://www.youtube.com/watch?v=WKC638GJPfI). Cred că banii rămași prin seifuri fuseseră deja împărțiți. Rog să vizionați filmul hirotesirii de pe site-ul mănăstirii Paltin din Petru Vodă. Eu nu am văzut din Evul Mediu atâta slugărnicie față de o femeie. Zeci de maici, în fața mitropolitului Teofan, trec, se închină în fața stareței Iustina și-i sărută slugarnic papucul și mâna… Așa ne vor oamenii Bisericii și pe noi credincioșii de rând: să ne închinăm în fața lor și să le sărutăm slugarnic picioarele și mâinile? Sunt ei oare vrednici de asemenea cinstire?

Ceea ce am scris se bazează și pe interviul dat de stareța Iustina Bujor în cartea JUSTIN, Editura Scara, 2009, autor Florin Stuparu si mai ales pe informațiile pe care le-am cules de la oamenii pe care i-am întalnit.

Ioniţă Virgil

Iași, 2 iunie 2016,

Cam asta a fost povestea. De la BOR citește cineva? Desigur, dar tace ca mortu-n păpușoi, c-așa-i la ei. Silentziio stampa! Comentarii?

 

Cineva trebuie să adune şi taxa pe prostie. Fiscul nu poate, rămâne BOR. BOR ştiiiie!

Reprezentativ

Taci si pupa!Pe opt ianuarie, vineri, pe la 12,30 la poarta mea au apărut doi oameni în fustiţe negre. Unul avea o găleată de plastic, celălalt o agendă şi un mănunchi de plante uscate. Au încercat poarta, poarta nimic, de fier şi încuiată. Au mai încercat odată, apoi au trecut la poata vecinului. Baba de rigoare, mă-sa mare sau soacra, la datorie, a strigat ca o apucată “saru’ mana părinte, poftiţi!” şi s-a rostogolit pe cele cinci trepte, mai mai să-l doboare pe popă. Băieţii în fustiţe au intrat, i-au stropit televizorul cu aghiazma, apoi au ieşit şi s-au ciocnit din nou de poarta mea încuiată. Fustiţa cu agendă a notat ceva, apoi au plecat mai departe. Asta se întâmpla pe la doişpe jumate, cum v-am spus. La patru, (între timp deschisesem poarta, din motive… personale) cele două fustiţe au dat buzna, direct! Am apucat să ies din casă, în timp ce indivizii şi-au început colindul: “În Iordane, botezându-te…” Bună ziua, am spus, individul nu cumva a fost botezat acum două zile? “Ba da, a zis popa, dar dumneavoastră nu aţi fost acasă” Aşa şi? “Aşa că am venit să vă spunem că s-a întâmplat botezul”. Ştiam, zic. “Daaaa? Şi nu primiţi cu botezul?” De ce, n-aţi înţeles că ştiam, iar evenimentul s-a întâmplat acum două zile, sau două mii de ani? “Şi dacă ştiţi, primiţi cu botezul?” Cât costă? “Zece lei pentru părinte…” Cine e părintele? “Eu. Şi cinci lei pentru băiatu’, ăăăă… dascăl.” Bun, alte pretenţii? “Vă dau şi un calendar al sfintei biserici ortodoxe.” Gratis? “Doar zece lei, la anul se va face 15, intrăm?” Unde? “În casă, să vă sfinţim.” Nu. “Atunci aici?” Popa a ridicat creanga uscată de busuioc, gata să mă transforme în concurent la tricouri ude. Afară erau 3 grade, iar eu îmbrăcat în cea mai bună cămaşa a mea şi în sacou. Băăăi, am urlat, eşti cu capu’? Popa a înţepenit cu mâna semi ridicata. Dă-ţi ţie cu apă în cap pe frigul ăsta, dacă eşti tare! “Nu e apă, e aghiazma…” Aşa şi? Popa a lăsat mâna încet în jos, iar dascălul a sărit în întâmpinarea buchetului cu găletuşa. “Nu primiţi cu…?” Nu mulţumesc, am răspuns. “Şi de ce nu ne-aţi spus de la început?” Care început, voi aţi dat buzna, nu v-am chemat eu. “Ştiţi tradiţia…” Nu şi banu’? “Nu… ne scuzaţi… noi…” Dascălul sau purtătorul de găleata, ieşise deja cu spatele din curte. Popa s-a uitat la mine lung şi a murmurat: “Nu credeam că…” Ce? “Că nu primiţi…” Nu. “Bine, să vă ajute Dumnezeu”. Asta e o formulă de salut sau înjuratură? “Da, adică nu, adică…” Au plecat. Pe la jumătatea străzii s-au urcat într-un Golf nou-nouţ, popa la volan, cărătorul de găleată în spate.

Ieri m-am întâlnit cu un amic, popă, ateu convins dar „meseriaş” într-ale popiei. A agonist de-a lungul celor douăzeci de ani de “păstorit” cam tot ce visează romanul, adică o “căsuţă cu gradină sub fereastră” (amprenta la sol de 200 mp plus etaj), două maşini şi un apartament pe litoral. I-am povestit toată întâmplarea. „Frate, eşti dus. Ai ceva cu popii? Ai ceva cu fratili tău? Băăăă, dacă n-ar exista prostia şi incultura, am muri dracu’ de foame. Prostia se plăteşte! Scump! Tu cu ce te-ai ales după o viaţă de jurnalist? Cei ce citesc şi ştiu carte nu plătesc. Prostimea, pulimea, ăia care pupa osu’ Paraschievei şi se “vindecă” de… orice, ăia plătesc. Ce, s-a vindecat vreo unul cu ajutorul moaştelor? Să-ţi povestesc despre psihologia turmei, spiritul gregar, Gustave Le Bon, combinarea inculturii cu religia? Am mai discutat despre asta. Dar, de câte ori te calcă un preot îţi aduci aminte de inchiziţie. Şi aia a fost bună la vremea ei, altfel nu câştigăm noi acum. Omule, religia e construită pentru a fi cu bătaie lungă, proştii creduli vor exista în vecii vecilor, aşa că, ia-le tu banii dacă eşti tare. Dacă nu îi luăm noi, cineva trebuie să-i ia. Prostia se plăteşte. Scump, aşa cum ţi-am mai spus… Noi adunăm mai mulţi bani ca fiscul şi fiscul nu zice câr! Cineva trebuie să adune şi taxa pe prostie. Hai noroc, să trăieşti şi să ne ajute Dumnezeu şi iartă-l pe fratele negru şi prost care n-a ştiut să-ţi ia banii. Data viitoare vin eu la tine cu botezul şi n-ai de ales!”

Cineva trebuie să adune şi taxa pe prostie. Corect. Tot respectul. Pentru tâmpiţi… restu’!