Teoriile conspiraţiei, adevăruri ascunse sau povești inventate?

Reprezentativ

Nu sunt decât parțial adeptul teoriilor conspirației, multe dintre ele s-au dovedit a fi un fâs, mai mare sau mai mic, dar și mai multe, după zeci sau sute de ani de tăcere, s-au dovedit a fi reale. Întotdeauna, cei care au puterea, ascund prostimii descoperirile întâmplătoare sau nu, pentru a nu crea degringoladă, sau, de cele mai multe ori, pentru ca o anumită ramură bine dezvoltată a industriei să nu piardă.

Începând de la marea invenţie a lui Tesla, care și-a testat teoria la laboratorul său din Pike’s Peak, a dovedit că, prin această invenție, putea alimenta fără fir becurile și toate celelalte aparate electrice. Intenția lui Tesla a fost să condenseze energia prinsă între pământ și atmosfera superioară și să o transforme într-un curent electric. După trei ani de teste, Tesla a anunțat această descoperire într-o lucrare publicată în decembrie 1892, intitulată „Disiparea electricității”, demonstrând că energia radiantă este dintotdeauna în atmosfera noastră și poate fi folosită cu investiții minime de către toți, oriunde în lume.

Deci, acum 130 de ani, un savant genial a avut o idee care ar fi schimbat fața lumii. Dar folosind-o, un sfert din populația planetei și-ar fi pierdut locurile de muncă și câțiva milionari ar fi devenit multimiliardari. Petrolul n-ar mai fost exploatat, miliardele de kilometri de cabluri ar fi dispărut și multe multe, altele… Pentru “binele” omenirii potentații vremii au ascuns invenția lui Tesla, au banalizat-o și au declarat inventatorul nebun. Totuși, invenția lui Tesla se folosește astăzi, la o scară infimă, la încărcarea wireles a telefoanelor și la alte mici chestii. Unde am fi fost azi, dacă am fi avut energie liberă la dispoziţie?

N-aș vrea să mă refer prea mult la teoriile conspiraţiei legate de religie. Aici, totul este o nebuloasă, din cele mai vechi timpuri. Iisus Nazarineanul este născut la Bethlehem (111 km de Nazaret), Maria Magdalena zugrăvită drept prostituată, cu toate că evangheliile gnostice (evanghelia după Filip, după Marcu, după Iuda, sau evanghelia după Toma) spun altceva. Dar gnosticii au fost declaraţi dintotdeauna dușmanii creștinismului, pentru că, prin scrierile lor, contraziceau “sfintele scrieri” ale “sfinților părinți”. O parte dintre textele gnosticilor au fost distruse de cler, dar o parte importantă dintre acestea află în marea Bibliotecă a Vaticanului și nu vor fi puse niciodată la dispoziția marelui public, clerul ghidându-se după sintagma “ce nu știi, nu există”…

Apropo de Biblioteca Vaticanului. La 28 octombrie 2019, printr-o scrisoare apostolică în formă de motu proprio, papa Francisc a schimbat denumirea” Arhivei Secrete a Vaticanului” în ”Arhiva Apostolică a Vaticanului”. Scrisoarea poartă data de 22 octombrie 2019, comemorarea liturgică a Sfântului Ioan Paul al II-lea, iar decizia intră în vigoare din ziua publicării în L’Osservatore Romano. Având, în decursul secolelor, diferite denumiri – ”novum”, “apostolicum” și, din 1646, “secretum” – pontiful subliniază că termenul “secretum” arăta faptul că arhiva este ”privată, separată, rezervată” papei, începând cu Paul al V-lea, în jurul anilor 1610-1612.

Această terminologie era folosită cu același înțeles de către cancelariile regatelor și suveranilor timpului. Odată cu pierderea legăturii dintre limba latină și limbile moderne (se remarcă în scrisoarea apostolică), s-a simțit mereu nevoia de a explica termenul ”secretum” care însoțea identitatea și misiunea Arhivei Vaticanului, un termen care ”a început să fie greșit înțeles, colorat cu nuanțe ambigue și chiar negative”. De exemplu, conferindu-i înțelesul de ”ascuns, care nu trebuie dezvăluit, rezervat unui număr restrâns de persoane”. Acest înțeles este exact  “contrariul a ceea ce a fost dintotdeauna și intenționează să fie mai departe Arhiva Secretă a Vaticanului”. De aici, decizia papei de a modifica termenul de ”Arhivă Secretă” în ”Arhivă Apostolică” a Vaticanului.

Ce se știe despre Arhivele Vaticanului, este foarte puțin în comparație cu realitatea. Oficial, există peste 80 de kilometri de rafturi cu manuscrise, cărţi rare și înscrisuri pe diferite suporturi. Am avut norocul să petrec ceva timp acolo și am aflat, la o bere cu băieții în fustiță, că galeriile se sub cetatea Vaticanului nu s-ar întinde doar sub piața San Pietro. Statul Vatican are o suprafață de 0,44 km2, ceea ce înseamă 440.000 m2. Dintre cei patru sute de mii de metri pătrați, peste 300 de mii reprezintă subsolul Vaticanului. Și, mai mult decât atât, subsolul are o adâncime de trei nivele. În această formidabilă tainiță, se găsesc o grămadă de lucruri, nu doar cărți și manuscrise, ci și artefacte, pe care și le-ar dori cele mai mari muzee ale lumii și marile laboratoare de cercetare. Dar, de aici încolo, totul devine o teorie a conspirației și, evident, se vor găsi destui care să urle că nu e adevărat și să mă înjure! Și d-aia nu mai pot eu!

Vatican, Piața San Petro
Vatican, Piața San Petro

O altă teorie a conspirației este cea despre proveniența Manuscrisului lui Voynich, numit așa după Wilfrid Michael Voynich, cunoscut și ca manuscrisul de la Vila Mondragon. Este un manuscris cifrat misterios, încă nedescifrat, despre care nu se cunoaște nici autorul și nici data apariției. Manuscrisul lui Voynich are forma unei cărți ilustrate cu 232 pagini. Textul este scris cu litere și cuvinte neidentificate, fără greșeli, tăieturi sau corecturi. Desenele în schimb, sunt executate cu mai puțin talent. Ele reprezintă plante, oameni, animale și teme astronomice. Plantele de exemplu, nu au putut nici ele fi identificate. Recent s-a descoperit că hârtia folosită provine din secolul XIV, la fel cerneala și pigmenții folosiți la desene. Textul însă, dă mare bătaie de cap lingviștilor și experților în documente cifrate. Teoria conspirației spune că manuscrisul ar proveni dintr-un univers paralel, dar, până acum, cercetătorii n-au căzut de acord asupra existenței universurilor paralele, așa că… rămâne teoria unui savant canadian care susține că manuscrisul este scris într-o limbă, “moartă”, proto-romanică, o precursoare a limbii române! Deci, tot românii, săracii…

Pagină din Manuscrisul Voynich

La o simplă căutare pe net, veţi găsi mii de teorii ale conspirației, sub diferite forme, începând de la aranjamente politice și economice ale marilor puteri și terminând cu cea mai nouă, aceea a vaccinelor anti covid. O poveste pe care am auzit-o de curând și pe care sunt tentat s-o cred este următoarea: O gașcă de trei amici, ce lucrau într-o mare companie de software din Silicon Waley, se hotărăște să plece într-o excursie în Europa. Doi dintre ei, vaccinați, al treilea, anti vaxxer convins. Nici plecarea în Europa nu-l convinge să se vaccineze, așa că, folosind resursele companiei, își confecționează documentele necesare. Toate bune și frumoase, controlul vamal a mers ok, excursia în Europa de excepție, dar la întoarcere… belea! Ofițerul Vamal după trecerea prin filtre, îl invită pe cel nevaccinat cu el, sub pretextul că a încălcat legea, fiind nevaccinat, dar declarând “cu acte” că și-a făcut vaccinul. Omul scoate hârtiile, protestează, arată că are toate documentele în regulă, că au fost scanate de ofițerii de la intrare, dar primește un răspuns care îl lasă cu gura căscată: “nu documentele au fost scanate, te-am scanat pe tine și nu ești vaccinat!”

Când am auzit povestea, am început să-mi pun întrebări. Am căutat pe internet și am aflat că proteinele Spike (glicoproteină S) se pot detecta cu ajutorul unui fascicul de radiații cu o anumită lungime de undă, fără analize, fără donare de sânge, salivă sau caca. Așa că, încă o teorie a conspirației s-a arătat a fi adevărată. Aceea a depistării anumitor elemente din interiorul corpului uman cu ajutorul unor scannere. Evident, sistemul nu va fi folosit prea curând în medicină, pentru că ar fi un atac ucigător pentru marile trusturi farmaceutice ce produc reactivi, medicamente și toate celelalte necesare pentru diagnosticare.

Dar… ce nu știi, nu există, așa că viața merge înainte, cu sau fără 5G!

Ce dracu se întâmplă, chiar suntem toți tâmpiți?

„Ne confruntăm în întreaga lume, cu o conspiraţie monolitică şi nemiloasă, care se bazeazã în mod primordial, pe jurăminte secrete şi pentru a-şi extinde sfera de influenţă se bazeazã pe infiltraţie în loc de invazie, pe subversiune în locul alegerilor democratice, pe intimidare, în locul libertãţii de a alege…” Sunt cuvintele lui John Fitzgerald Kennedy, JFK, preşedintele american asasinat în 1963, spuse cu puţin înainte de a fi împuşcat. De cine? Nici până în ziua de astăzi nimeni nu ştie, cu toate că au existat o grămadă de aşa zişi vinovaţi, care au sfârşit în marea lor majoritate, asasinaţi la fel ca preşedintele. Documentarul pe care vă sugerez să-l urmăriţi, extrem de actual astăzi, cu toate că a fost făcut acum opt ani, vă va purta într-o lume pe care n-aţi avut de unde s-o cunoaşteţi, ea nu este prezentă în mass media la care aveţi acces şi mai mult, informaţia este ascunsă de ochii lumii. De ce? Pentru că, în orice situaţie cunoaşterea înseamnă putere, iar puterea nu va sta niciodată în mâinile poporului, chiar dacă toţi politicienii clamează democraţia. De câteva zile, Donald Trump a devenit preşedintele Americii. Este asta o conspiraţie? Nu, poporul a votat! Aiurea, când are poporul dreptate? Niciodată.

Dacă aveţi timp, urmăriţi filmul. Are două ore, e subtitrat în româneşte. Dacă n-aveți prea mult timp… lăsaţi-l să treacă pe lângă voi, iar atunci când vă veți întreba DE CE, răspunsul va fi o ridicare din umeri. Vreți asta?

Aveţi mai jos scenariul primelor douăzeci din minute de film.

O conspiraţie globală există. Nevăzută. Termenul în sine „secretizat” este respingător, într-o societate liberă şi deschisă. Controlul, Vegherea, Colectarea informaţiei, cu toţii ştim că ea există dar în ce constă? Pentru fiecare întrebare privind lumea în care trăim, există o teorie a conspiraţiei oferită de undeva, celor căreia i se adresează. Aceste teorii ale conspiraţiei sunt în număr de sute şi aproape întotdeauna, tind să se afunde sau, în cel mai bun caz, duc spre altă conspiraţie şi tot aşa la infinit. Chiar dacă devine evident pentru cei mai mulţi că ceva nu este în ordine şi că un anume fel de conspiraţie globală chiar există, este încă foarte greu de văzut ce presupune ea exact şi unde adevărul se află cu adevărat. Jonh F. Kennedy a descris-o astfel: „Ne confruntăm în întreaga lume… cu o conspiraţie monolitică şi nemiloasă care se bazează în mod primordial pe „jurăminte secrete” pentru a-şi extinde sfera de influenţă, care se bazează pe infiltraţie în loc de invazie, pe subversive în locul alegerilor democratice pe intimidare, în locul libertăţii de a alege. Este un sistem ce concentrează vaste resurse umane şi materiale pentru crearea unei maşinării unitare, deosebit de eficiente ce combină armată, mijloace diplomatice, inteligenţă, mijloace economice, ştiinţifice şi operaţiuni politice, operaţiunile îi sunt ascunse, nu publicate, greşelile îi sunt îngropate, nu apar în ziare iar dizidenţii îi sunt aduşi la tăcere…

Nu încurajaţi nici o cheltuială nu îi este anchetată nici un secret nu îi este dezvăluit Mai târziu, în încercarea de a conduce o investigaţie asupra asasinării lui Kennedy directorul FBI, John Edgar Hoover manifestă aceleaşi sentimente când spune: „Individul devine handicapat când este confruntat cu o conspiraţie atât de monstruoasă ce-l face să creadă că e imposibil ca ea să existe”

Este timpul ca oamenii din întreaga lume să pună piciorul în prag şi să acorde atenţie urgentă, importanţei acelor două fraze dar totuşi iţi vine să spui, „chiar dacă am face asta, cum ar putea individul obişnuit să ajungă la rădăcinile acestei probleme?” Și chiar dacă vom ajunge vreodată la rădăcinile ei, ce am putea face?”

Şi acestea amândouă sunt întrebări foarte bune…

Ei bine, cea mai bună metodă de a începe este să renunţi la fluorura din dietă şi să încerci să înţelegi istoria reală. Apoi învaţă să priveşti fiecare ştire dintr-o perspectivă globală. Ignoră ce-ţi spun ei să crezi şi încearcă să încadrezi evenimentul acolo unde aparţine, la scară globală. Apoi foloseşte acel străvechi proverb grecesc:

„Cui Bono?” (Cine beneficiază?) Şi mai important, când descoperi un adevăr, dezvălui o minciună sau găseşti o anomalie, spune-le prietenilor, răspândeşte informaţia cât poţi de mult pentru că mass media, cel mai probabil nu o va face. Dar cel mai important dintre toate este să fii conştient de ceea ce te înconjoară privind dintr-o perspectivă globală. Să vezi imaginea de ansamblu. Lumea întreagă e un teatru şi tot ce se întâmplă este planificat să se întâmple astfel şi sunt anumite tipare…
Uită-te la istorie şi fii conştient de lecţiile ei, dar nu o lua ca atare. Nu insista asupra pierderilor din trecut sau pe trecutul tău personal care pare că se repetă. De asemenea uită-te la viitor şi vezi că el depinde de cum ni-l facem fiecare din noi, dar nu te axa prea mult pe acest aspect… Nu sta aşteptând să se întâmple miracole sau evenimente care să schimbe lumea, câştiga înţelepciune şi cunoaştere. Priveşte imaginea de ansamblu. Trecutul şi viitorul vor deveni evidente. Căutând adevărul despre ceea ce se întâmpla în această lume, sunt multe piste false de care te loveşti şi un număr vast de conspiraţii din care poţi alege. Multe dintre ele par posibile pentru că, multe dintre ele sunt parţial adevărate, dar toate sunt proiectate în aşa fel încât să nu ducă nicăieri, sunt proiectate doar pentru a-ți distrage atenţia. Totuşi, când cineva trece dincolo de limita lor normală, devine vizibil că la baza tuturor conspiraţiilor, este una foarte reală, fiind în acelaşi timp sclipitoare şi înfricoşătoare prin simplitatea ei şi de departe, cel mai deştept lucru care l-a făcut cel care a săvârşit-o, a fost să construiască o cultură a conspiraţiilor.

O parte marginală a societăţii a perpetuat ani de zvonuri şi nenumărate alte non existențe şi parţial informative conspiraţii, pentru a reprima adevărul şi a perpetua un aer interminabil de ridicol în jurul subiectului.
Discuţii despre extratereştri…
Tehnologii secrete…
Porţi galactice…
Muşamalizări extraterestre…
Conspiraţii guvernamentale…

Toate sunt subiecte care ar putea sau nu fi adevărate şi sunt mereu proiectate pentru a alimenta imaginaţia și a distrage curioşii şi pentru a oferi substanţă celor care ştiu că ceva se întâmplă dar pur şi simplu nu ştiu ce anume În ultimul timp suntem martorii celei mai complete şi plauzibile posibilităţi dintre toate. O teorie care pare să le explice perfect pe toate celelalte…