Jumătate de noapte la Sihăstria

Vă rămasesem dator cu o poveste, poveste ce se leagă cumva de articolul pe care l-am scris în urmă cu câtva timp despre Patriarhul Daniel. După ce acesta își termină periplul prin lume (citește misiunea) adică prin SUA, Elveția, Canada și altele, la 6 august 1987 intră în viața monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel. Despre Mănăstirea Sihăstria voi vorbi în cele ce urmează…

Aveam vreo șaptesprezece ani, eram în anul patru la liceu, am făcut cinci, de abia se inventaseră liceele de specialitate și dacă mă gândesc bine, aș fi făcut cu drag vreo șapte, dacă aș fi știut ce mă așteaptă… Așadar, aveam șapteșpe, făceam sport (cu Nea Petrică Mosoia, profesorul de sport care îmi era diriginte și antrenor de lupte) și abia așteptam vacanța de vară. În vacanță plecam de nebun să fac un ban prin cârciumile de pe litoral sau, plecam cu rucsacul în spate spre munții patriei dar, invariabil, ajungeam tot la… mare. În vacanța despre care vreau să vă povestesc, am hotărât, împreună cu doi amici de la Liceul de Muzică Pitești, (acum Dinu Lipatti) Sandu Săvulescu – violă și Bogdan Neculce – violoncel, să vizităm mănăstirile din Moldova. Am plecat cu autostopul până la București, apoi cu trenul până la Suceava. Am văzut Dragomirna, am coborât la Pătrăuți, Bogdana, Sucevița, Moldovița, Humor, apoi Voronețul, care atunci era o mănăstire frumoasă și un pic tristă, celebrul albastru din ilustrate dovedindu-se a fi un ultramarin spălăcit, nici pe departe albastrul care înfierbânta imagianația pictorilor. Ne-am întors la Gura Humorului și am ajuns într-un camion cu lemne la Târgu Neamț, apoi la Agapia. Cine a fost acum mulți ani la Agapia poate își mai aduce aminte de pârâul cu același nume, care curge pe lângă zidurile mănăstirii. Acolo am pus cortul, dar a venit la noi o maicuță tinerică şi fâşneaţă care ne-a spus că noaptea e frig și că, pentru douăzeci de lei, putem dormi la ea. Am plecat fără comentarii, femeia ne-a dat să mâncăm, am aflat ca avea douăzeci și șapte de ani și că “s-a retras” la mănastire din motive de… dragoste. Au mai venit încă două “colege”, am băut o sticlă de rom, apoi fetele au adus niște vin și… ne-a trezit toaca de utrenie de la manastire. Fetele au plecat oarecum rușinate și rumene în obrăjori, iar noi am dat cu banul unde să mergem: la Secu sau la Sihăstria. A picat Sihăstria. Am ajuns după apus, când soarele se ascunsese demult după munte. Ne-a deschis un călugăr bătrân, care, cred că nu mai atinsese apa de la potopul lui Noe. Ne-a cerut 25 de lei si ne-ai condus într-o chilie cu două paturi. Amicul Sănducu avea vreo 40 de kile, asa că, nu era o mare problemă. Din saltele, paiele, destul de bătrâne și ele, împrăștiau un miros de grajd abandonat în pripă. La un moment dat, în chilie a intrat un călugăr tânăr, imberb, cu niște obrajori bucălați și o privire cam umedă. S-a așezat pe pat, lângă mine. Din vorbă în vorbă, am aflat că îl cheamă Andrei și că saltelele au purici. Ca un facut, mâna i-a alunecat încet spre augustul meu posterior. În primul moment, am crezut că e un fel de salut de bun venit, ceva mai jos de umăr, dar parcă era prea jos! Așa că l-am prins de mînă și am început să-l strâng până a căzut în genunchi și a început să urle. Ce-a urmat, e simplu de povestit, a venit călugărul cel bătân, ne-a dat banii înapoi și am dormit în noaptea aia în cort, departe de mănăstire.

Cam asta a fost. Am stat o jumatate de noapte la Sihăstria. Cum s-o fi descurcat însă părintele Daniel, un an si ceva cu bucălatul?

Reclame

Cine susţine ca BOR nu este un srl, ori e prost ori nu gândeşte. Ori e de-al lor!

Reprezentativ

Ţara arde şi pe popa îl doare-n cur (2)

DovedesteAş putea spune că îl doare la poponeţ, dar îi las pe pudibonzi să decidă cum e corect şi dacă ei folosesc sau nu corect partea mai puţin cântată de poeţi. Aş vrea să vă reamintesc nişte fapte, ale capului BOR, care, cu toate că e lovit puternic de Alzheimer, încă mai funcţionează, înjura şi adună bani pentru propăşirea Oştirii Domnului (citeşte popime). De ce spun asta? Uitaţi-vă la clipul ăsta şi pe urmă comentăm:
https://www.youtube.com/watch?v=UX9vgZTMbJQ
Să revenim. BOR este organizată încă de pe vremea lui Petru Groza ca un srl. Articolul 204 din STATUTUL PENTRU ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE spune: „La data intrării în vigoare a prezentului statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, se abrogă Statutul votat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 19-20 octombrie 1948 şi recunoscut prin Decretul nr.233 din 23 februarie 1949 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu toate modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare”.

Repet, statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Are cineva ceva de comentat, cum că n-ar fi un document comercial?

În statutul citat mai sus, adică al BOR srl scrie la: Art. 4 – (1) Biserica Ortodoxă Română este autonomă faţă de Stat şi faţă de alte instituţii. (2) Biserica Ortodoxă Română stabileşte relaţii de dialog şi cooperare cu Statul şi cu diferite instituţii pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educaţionale şi social-filantropice.

Autonomă rău de tot, (ce şi-ar mai dori secuimea o autonomie d-asta!) pentru că sereleul ăsta nu taie chitanţe, nu face facturi, nu plăteşte impozite, n-are probleme cu fiscul. Băăăă, unde vă treziţi? ANAFuuuu, p-acolo se doarme? E bine nani la Casa Presei? Vă e frică de afurisenie? Sau aveţi ordin să-i lăsaţi în pace? Domnu’ Cioloş, strada te-a băgat în cărţi să pui treaba pe roate nu să stai în piaţa Victoriei şi să vezi cum creşte catedrala mântuirii. Popimea n-are mamă, n-are decât tată, şi încă ce tată, hrăpareţ srlist şi sereist. Sau nu vrei să intri în clinciuri cu serviciile? Nici un prim ministru n-a fost in stare să ia o decizie în acest sens. Ia vezi, matale poţi? Dacă aveţi nevoie de bani în visteria satului, puneţi-i pe popi la impozit şi vă creşte PIB-ul cu 3%. O fi bine? Dacă nu faceţi asta, mâine poimâine aud că organizează Înalt Prea Investitorul un pelerinaj la… moaştele guvernului. Atunci va fi mult prea târziu. Dom’ Preşedinte şi Cotroceniul e al bisericii. Dacă nu-i strângeţi de gât acum, vă mutaţi acăsică la Sibiu, la Cotroceni nu veţi mai avea loc. Şi nici la vila lac, are biserica pământ la Snagov cât cuprinde şi dacă se încordează IPI, adio mamă, aţi văzut că nu vă mai dau aia câştig în justiţie!

Nu-l iertaţi pe Inalt Prea Investitorul pentru că n-are ţinere de minte, are şi încă al dracului de bună, a recunoscut un reporter pe care îl văzuse odata in viaţă şi i-a dat duhovniceşte cu flit. Sau dacă n-are, cu atât mai bine, se supără uită de catedrala mântuirii şi face un spital. Piei drace, cum aşa?