Ion și Maria

Bucureştiul nu este doar Centrul Vechi, Piaţa Victoriei sau puzderia de mall-uri în care piţipoance de tot felul şi “vedete” de doi lei îşi plimbă fizicul şi-şi fac selfie-uri pentru facebook, rânjindu-şi dinţii şi ţuguindu-şi botul siliconat. Bucureştiul e VIAŢĂ, viaţa de dincolo de ştirile mondene, dincolo de politică, cu oameni de rând, cu săracii cei mai săraci, care-şi duc traiul de pe o zi pe alta şi pe care nu-i vede nimeni…

18La parterul blocului în care locuiesc, funcţionează mai multe fast food-uri, adică niște buticuri în care se vînd covrigi, șaorma, merdenele, sărmăluțe în foi de varză (plus viță) și alte mâcăruri de luat acasă sau de mâncat din mână pe trotuar. Mai la vale, e un magazin al Fondului Plastic și un second hand, cu mărfuri “absolut noi, cinșpe lei orice produs”, o altă șaormărie ceva mai scumpă, în care la loc de cinste găsești celebra șaorma de “pui, vită plus curcan, cu aromă de berbecuț!”.  În capăt e o tutungerie de la care nu mi-am putut lua niciodata țigări “de-ale mele” pentru că “nu prea cere lumea d-astea și dacă nu cere, de ce să luăm? Am înteles că nu au frigiderele adecvate stocării și n-am mai încercat. Tot în zonă, o gramadă de florării și florărese, gureșe, unele negre, altele (tot negre, dar…) blonde cu ochii albaștri. Restul parterului e ocupat de CEC, Poștă și vreo câteva bănci care au trecut demult de criză, dupa cum arată doamnele XXL care ies în fața băncii la fumat. Peisajul pe care vi-l descriu, se afla undeva între Piața Matache și Gara de Nord, destul de aproape de autogara de unde pleacă microbuzele spre Ploiești.

Din peisaj fac parte Ion și Maria, doi aurolaci bătâni, pe care chiar așa îi cheamă, Ion și Maria. Sunt frați. Ion mai ajută florăresele pentru o bere și câțiva lei, iar Maria cerșeşte cu sârg. Cerșește lângă șaormării, face naveta între cele două, capată destulă mâncare și pune totul într-o pungă jegoasă de plastic. Seara împarte mâncarea copiilor strazii…

Ion are un câine. Pe câine îl cheamă Labă. Cu Ion m-am “împrietenit” de când i-am salvat câinele din mașina hingherilor. După ce i-au dat două după ceafă și un șut, doi hingheri i-au luat câinele și l-au băgat în mașină. Ion urla ca din gură de șarpe, “mi-ați luat frateleeee!!!” Plângea cu lacrimi amare, dar cine să bage în seamă durerea unui aurolac isteric? M-am dus la mașină, cunoșteam câinele de câţiva ani buni, nu se despărțea niciodată de Ion, hingherii s-au uitat lung la mine, m-am uitat și eu la ei, apoi am scos din portofel cincizeci de lei și le-am facut semn sa-mi dea cățelul. S-au făcut că nu pricep, atunci am luat lațul din mana unuia și i l-am pus de gât. Ceilați au încercat ceva, dar am stâns mai tare și am spus încet: vreau câinele. Hingherului cu lațul de gât i se faceau ochii din ce în ce mai mari. Celălalt  a deschis ușa mașinii și câinele lui Ion a zbughit-o în aplauzele câtorva gură cască și în urletele Mariei. Cred că șoferul dubei sunase la Poliție, dar până să ajungă am plecat. Culmea e, că nu m-am ales nici macar cu o înjurătură…

Aseară, Ion și câinele erau la locul lor, lângă șaormărie. Maria nicăieri. Când m-a văzut, Ion s-a ridicat brusc și m-a salutat militărește, apoi mi-a spus: “vino să-ți arat ceva”. L-am urmat, am ocolit pe la dracu’ în praznic și am ajuns în spatele blocului. Acolo era Maria. Stătea în genunchi lângă o cutie destul de mărișoară și avea în mână un biberon cu tetina foarte subţire. În cutie, trei pisoi cărora încă nu le dăduseră ochii. “Sunt de la pisica albă, o știi, aia cu coada înfoiată… A calcat-o mașina de gunoi azi dimineață… acum sunt și ei singuri, la fel ca noi… dar am eu grijă să nu crească fără mamă…” Nu știam pisica albă cu coada înfoiată. Îi știam doar pe Ion și Maria, doi cerșetori cu sufletul cât Gara de Nord…

201646x404

Reclame

Băăă, sunteţi nebuni? Interziceţi Crăciunul?

Mos CraciunCum a furat creştinismul sărbătoarea Crăciunului şi cum vor arabii să ne fure şi ei Crăciunul – via Bruxelles

Saturnalia era o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, (la greci Cronos – Stăpânul Timpului) şi dura şapte zile, între 17 şi 23 decembrie, zi care coincidea cu solstițiul de iarnă. Pentru vechile civilizații antecreştine aceasta era ziua nașterii zeilor, când zilele începeau să se lungească, iar omul era binecuvântat prin renașterea naturii. În calendarele romane, ziua de 25 decembrie era ziua nașterii Soarelui, iar biserica creștină a „adoptat” această dată drept ziua de naștere a lui Iisus Hristos spre a îmbina cultura anticreştină cu cea creștină și spre a-i converti pe oameni mai uşor la creștinism.
Evident, odată ajunşi „la putere” creştinilor le-a fost mai la îndemâna să-l „nască” pe Iisus în mijlocul sărbătorilor „păgâne” şi să proclame sus şi tare, pe baza legendelor orale, cum că acesta s-ar fi născut pe 25 decembrie, fix de Ziua Soarelui din Maria (Maryam sau Miriam) şi… un tată necunoscut. Legenda este destul de alambicata, frumoasa Maria ar fi făcut copilul cu unul dintre demnitarii regelui Irod, care trebuia să plece la Roma pentru a deveni deputat. Cum nu putea, fiind foarte însurat, s-o ia cu el pe frumoasă Miriam, i-a ordonat tâmplarului palatului s-o ia de nevastă, dar să nu-l pună dracu’ s-o… atingă în vreun fel. Iosif a răbdat cât a răbdat, apoi i-a făcut lui Iisus încă doi frăţiori, pe care istoria creştină îi ascunde cu înverşunare. Un popă deştept a preluat povestea, a adăugat duhul sfânt, magii, steaua călăuzitoare şi restul recuzitei. Aşa s-a născut cel mai mare eveniment de marketing din istoria lumii contemporane.
Nu este singura sărbătoare păgână confiscata de creştini, cum nici simbolul crucii nu aparţine creştinismului. Cercetările arheologice au dat la iveală multe vestigii ale civilizaţiilor vechi, purtând pe ele cruci de tot felul, dintre care unele au avut cu siguranţă caracter simbolic religios. Dintre acestea, cele mai importante sunt: „crucea cu braţe egale”, zisă şi „crucea greceasca”, „crucea cu toarta”, întâlnită mai ales la egipteni, şi „crucea gamată”, sau „svastica”. Crucea cu braţe inegale s-a intâlnit şi la babilonienii din Caldeea antică şi a fost folosită ca simbol al zeului Tamuz. Pentru egipteni crucea în formă de T era socotită semn cosmic şi era numită „cheia Nilului”.
Creştinii şi-au însuşit-o şi au considerat că le aparţine. Ca PSD-ul cu trandafirii. Şi iată cum, de două mii de ani o folosesc ca simbol religios.

Cum vor arabii să ne fure Crăciunul – via Bruxelles

Las la o parte istoria. Asta este doar pentru cunoscători, nu şi pentru cei ce cred că biserica şi credinţa în Iisus este ceea care le aduce mântuirea. Problema lor. A mea este alta. Ţările vestice au început să reducă fastul sărbătorilor de iarnă. De ce? Să nu supere hoardele de musulmani care au invadat occidentul!!! Adică să ni-l ia pe Moş Crăciun! După ce comuniştii l-au numit Moş Gerilă, acum vin ăştia şi-l numesc Bucuria Zăpezii? Bă, sunteţi tâmpiţi? Era singura poveste frumoasă de care ne bucuram din copilărie şi în care credem şi astăzi. Poate să vină Abu Bakr al-Baghdadi, şefu’ lu’ Isis, călare pe Angela Merkel, ţinându-l de lanţ pe Putin cu Obama în dinţi, eu nu-l reneg pe Moş Crăciun! Poate să stea Europa în cur şi-n cap, eu tot împodobesc bradul (alt obicei preluat de creştini de la “păgânii” din negura istoriei) tot pun cadouri sub el şi mănânc sarmale şi sorici. De porc! Voi nu?

PS: Aştept şi părerea lui Cioloş via Iohannis sau invers. Poate le vine şi ăstora ideea s-o dea cu Bruxellesul sau Berlinul, că atât le trebuie!