Ce dracu se întâmplă, chiar suntem toți tâmpiți?

„Ne confruntăm în întreaga lume, cu o conspiraţie monolitică şi nemiloasă, care se bazeazã în mod primordial, pe jurăminte secrete şi pentru a-şi extinde sfera de influenţă se bazeazã pe infiltraţie în loc de invazie, pe subversiune în locul alegerilor democratice, pe intimidare, în locul libertãţii de a alege…” Sunt cuvintele lui John Fitzgerald Kennedy, JFK, preşedintele american asasinat în 1963, spuse cu puţin înainte de a fi împuşcat. De cine? Nici până în ziua de astăzi nimeni nu ştie, cu toate că au existat o grămadă de aşa zişi vinovaţi, care au sfârşit în marea lor majoritate, asasinaţi la fel ca preşedintele. Documentarul pe care vă sugerez să-l urmăriţi, extrem de actual astăzi, cu toate că a fost făcut acum opt ani, vă va purta într-o lume pe care n-aţi avut de unde s-o cunoaşteţi, ea nu este prezentă în mass media la care aveţi acces şi mai mult, informaţia este ascunsă de ochii lumii. De ce? Pentru că, în orice situaţie cunoaşterea înseamnă putere, iar puterea nu va sta niciodată în mâinile poporului, chiar dacă toţi politicienii clamează democraţia. De câteva zile, Donald Trump a devenit preşedintele Americii. Este asta o conspiraţie? Nu, poporul a votat! Aiurea, când are poporul dreptate? Niciodată.

Dacă aveţi timp, urmăriţi filmul. Are două ore, e subtitrat în româneşte. Dacă n-aveți prea mult timp… lăsaţi-l să treacă pe lângă voi, iar atunci când vă veți întreba DE CE, răspunsul va fi o ridicare din umeri. Vreți asta?

Aveţi mai jos scenariul primelor douăzeci din minute de film.

O conspiraţie globală există. Nevăzută. Termenul în sine „secretizat” este respingător, într-o societate liberă şi deschisă. Controlul, Vegherea, Colectarea informaţiei, cu toţii ştim că ea există dar în ce constă? Pentru fiecare întrebare privind lumea în care trăim, există o teorie a conspiraţiei oferită de undeva, celor căreia i se adresează. Aceste teorii ale conspiraţiei sunt în număr de sute şi aproape întotdeauna, tind să se afunde sau, în cel mai bun caz, duc spre altă conspiraţie şi tot aşa la infinit. Chiar dacă devine evident pentru cei mai mulţi că ceva nu este în ordine şi că un anume fel de conspiraţie globală chiar există, este încă foarte greu de văzut ce presupune ea exact şi unde adevărul se află cu adevărat. Jonh F. Kennedy a descris-o astfel: „Ne confruntăm în întreaga lume… cu o conspiraţie monolitică şi nemiloasă care se bazează în mod primordial pe „jurăminte secrete” pentru a-şi extinde sfera de influenţă, care se bazează pe infiltraţie în loc de invazie, pe subversive în locul alegerilor democratice pe intimidare, în locul libertăţii de a alege. Este un sistem ce concentrează vaste resurse umane şi materiale pentru crearea unei maşinării unitare, deosebit de eficiente ce combină armată, mijloace diplomatice, inteligenţă, mijloace economice, ştiinţifice şi operaţiuni politice, operaţiunile îi sunt ascunse, nu publicate, greşelile îi sunt îngropate, nu apar în ziare iar dizidenţii îi sunt aduşi la tăcere…

Nu încurajaţi nici o cheltuială nu îi este anchetată nici un secret nu îi este dezvăluit Mai târziu, în încercarea de a conduce o investigaţie asupra asasinării lui Kennedy directorul FBI, John Edgar Hoover manifestă aceleaşi sentimente când spune: „Individul devine handicapat când este confruntat cu o conspiraţie atât de monstruoasă ce-l face să creadă că e imposibil ca ea să existe”

Este timpul ca oamenii din întreaga lume să pună piciorul în prag şi să acorde atenţie urgentă, importanţei acelor două fraze dar totuşi iţi vine să spui, „chiar dacă am face asta, cum ar putea individul obişnuit să ajungă la rădăcinile acestei probleme?” Și chiar dacă vom ajunge vreodată la rădăcinile ei, ce am putea face?”

Şi acestea amândouă sunt întrebări foarte bune…

Ei bine, cea mai bună metodă de a începe este să renunţi la fluorura din dietă şi să încerci să înţelegi istoria reală. Apoi învaţă să priveşti fiecare ştire dintr-o perspectivă globală. Ignoră ce-ţi spun ei să crezi şi încearcă să încadrezi evenimentul acolo unde aparţine, la scară globală. Apoi foloseşte acel străvechi proverb grecesc:

„Cui Bono?” (Cine beneficiază?) Şi mai important, când descoperi un adevăr, dezvălui o minciună sau găseşti o anomalie, spune-le prietenilor, răspândeşte informaţia cât poţi de mult pentru că mass media, cel mai probabil nu o va face. Dar cel mai important dintre toate este să fii conştient de ceea ce te înconjoară privind dintr-o perspectivă globală. Să vezi imaginea de ansamblu. Lumea întreagă e un teatru şi tot ce se întâmplă este planificat să se întâmple astfel şi sunt anumite tipare…
Uită-te la istorie şi fii conştient de lecţiile ei, dar nu o lua ca atare. Nu insista asupra pierderilor din trecut sau pe trecutul tău personal care pare că se repetă. De asemenea uită-te la viitor şi vezi că el depinde de cum ni-l facem fiecare din noi, dar nu te axa prea mult pe acest aspect… Nu sta aşteptând să se întâmple miracole sau evenimente care să schimbe lumea, câştiga înţelepciune şi cunoaştere. Priveşte imaginea de ansamblu. Trecutul şi viitorul vor deveni evidente. Căutând adevărul despre ceea ce se întâmpla în această lume, sunt multe piste false de care te loveşti şi un număr vast de conspiraţii din care poţi alege. Multe dintre ele par posibile pentru că, multe dintre ele sunt parţial adevărate, dar toate sunt proiectate în aşa fel încât să nu ducă nicăieri, sunt proiectate doar pentru a-ți distrage atenţia. Totuşi, când cineva trece dincolo de limita lor normală, devine vizibil că la baza tuturor conspiraţiilor, este una foarte reală, fiind în acelaşi timp sclipitoare şi înfricoşătoare prin simplitatea ei şi de departe, cel mai deştept lucru care l-a făcut cel care a săvârşit-o, a fost să construiască o cultură a conspiraţiilor.

O parte marginală a societăţii a perpetuat ani de zvonuri şi nenumărate alte non existențe şi parţial informative conspiraţii, pentru a reprima adevărul şi a perpetua un aer interminabil de ridicol în jurul subiectului.
Discuţii despre extratereştri…
Tehnologii secrete…
Porţi galactice…
Muşamalizări extraterestre…
Conspiraţii guvernamentale…

Toate sunt subiecte care ar putea sau nu fi adevărate şi sunt mereu proiectate pentru a alimenta imaginaţia și a distrage curioşii şi pentru a oferi substanţă celor care ştiu că ceva se întâmplă dar pur şi simplu nu ştiu ce anume În ultimul timp suntem martorii celei mai complete şi plauzibile posibilităţi dintre toate. O teorie care pare să le explice perfect pe toate celelalte…

 

Reclame

„Suntem aici, peste tot!”

Articolele publicate până acum ca şi articolul de față, nu sunt o promovare a mişcării sataniste, ci o informare cu privire la aceasta, ce sub diferite forme exista în România şi dă destulă bătaie de cap părinţilor şi autorităţilor. Apariţia siturilor de socializare, a deschis larg porţile “cluburilor” sataniste din ţară şi din lume. Ritualurile încep online, apoi se mută în locuri pe care doar membrii clubului le cunosc. Negarea apartenenţei la asemenea grupări este extrem de vehementă, adepţii pozând în credincioşi – practicanţi chiar – până în momentul în care, ajungând la o anumită vârstă, nu mai dau socoteală nimănui despre acţiunile şi credinţa lor. Este binecunoscută recenta poveste a copilului unui politician, fugit de acasă şi recuperat cu greu de părinţi. Cazul a fost muşamalizat în mare parte, dar în anumite cercuri se cunoaşte adevărata poveste (de origine satanistă) a aventurii minorului…

Satanismul în România

Divinitatea de rezervaNumărul sataniştilor este destul de dificil de precizat, mai ales că mişcarea capătă pe zi ce trece mai multă trecere în rândul tinerilor. Nu este obligatoriu ca aceştia să participe la ritualurile sataniste, este suficient statutul de membru simpatizant. Simpatizanţii ascultă muzică de o anumită factură, heavy metal, trash, punk, etc, căutând să descopere mesajul ascuns în amalgamul de zgomote sau în textele melodiilor. Nu este obligatoriu să-l găsească. Se îmbracă într-un anumit fel, blugi rupţi, bocanci, impresie de ponosit, tricouri imprimate cu chipuri monstruoase, ori cu însemne hippy care, cu toate că au pătruns în conştiinţa socială ca însemne inofensive, au, unele dintre ele, o semnificaţie satanică. Asta nu înseamnă că toţi rockerii ar fi satanişti sau invers. Dar folosirea frecventă a expresiilor de genul „criminal”, „demenţial”, „bestial”, sau a sintagmelor de genul „a linge pe suflet” sau „a pune în lanţuri” defineşte clar un individ cu orientări (sau măcar simpatii) pentru satanism. Alte semne distinctive purtate de indivizii ce aparţin cultului satanist ar fi:

– Îmbrăcăminte cu Chipul Fiarei şi în mijloc imaginea Marelui Țap. Cunoaşterea semnificaţiei simbolului evidenţiază clar apartenenţa la un grup;
– Jocuri violente în cluburi (partenerii îşi izbesc puternic trupurile în timpul dansului);
– Semne de tăieturi la încheieturile mâinilor (legăminte de sânge) sau semne de înţepături în vene.
Oricum, o parte dintre membrii cultului îşi afişează făţiş apartenenţa atâta timp cât nu au comis fapte antisociale.

Pactul cu diavolul – noviciatul

gilmore-6606-ritual„Maestre vă recunosc drept Dumnezeul meu şi vă promit să vă servesc cu credinţă atâta timp cât voi trăi şi de aceea renunţ la credinţa mea, în Iisus Cristos şi Fecioara Maria şi toţi sfinţii din Cer, şi vă promit că vă voi adora şi vă voi omagia. De trei ori pe zi voi face cel mai mare rău posibil şi îi voi determina şi pe alţii să facă rău. În cazul în care voi dori să mă convertesc îţi voi da trupul meu, sufletul şi viaţa mea, ca ţinând la tine, pe care Ți le voi dărui fără să Ți le cer înapoi”.

Jurământul de mai sus se numeşte Pactul cu Diavolul şi se rosteşte de novici la întrarea în grup. Urmează apoi ritualul de iniţiere, sacrificiul trupesc şi însemnarea cu cuţitul a noului adept. „Sacrificul trupesc” se face prin violarea novicelui de către membrii grupului. Înainte de „sacrificiu” candidatului i se injectează morfină sau i se dă un alt drog. Apoi acesta face legământul de sânge cu ceilalţi membri ai grupării, care constă în scrijelirea unui însemn satanist pe o parte a corpului. Membrii mai vechi ling sângele şi rostesc formula „bine ai venit în sânul întunericului, fiu rătăcit al lui Satan”, apoi se rănesc la rândul lor şi îşi amestecă sângele cu al novicelui. Urmează o orgie sexuală şi în final, un sacrificiu animal său uman, făcut de liderul grupului secondat de novice, dacă iniţierea se face cu ocazia unei sărbători sataniste.

Ceremonialul ritual desfăşurat în grupuri nu este clar definit, rămânând la latitudinea şefului de grup să inventeze noi trepte şi praguri de iniţiere. Se bazează totuşi pe cele unsprezece (zece, plus homosexualitatea, adăugată de Crowley) grade de iniţiere de „inspiraţie” francmasonică, ale lui Lafayete Ron Hubbard fondatorul „Bisericii scientologice”. Membrii grupărilor afirmă că este necesar să „fii dur şi pur, trăind într-o libertate absolută” fără însă a preciza modalităţile de a ajunge la acestea.

Centrul Naţional Al Mişcării Sataniste

304798… s-ar afla la Ploieşti. În general numărul membrilor mişcării este greu de precizat întrucât o parte a membrilor nu-şi recunosc apartenenţa la grup, fiind stabilite reguli conspirative cum ar fi primirea unui „nume” care este folosit numai în relaţiile dintre membrii grupului. Dificultatea este accentuată şi de caracterul neorganizat al unor manifestări, fie ele de grup sau izolate. Totuşi, pe lângă „nucleele” ale căror membri nu pot fi cuantificaţi (Sălaj, Dâmboviţa, Timiş) au fost identificate grupuri de 5-15 membri (Buzău, Ialomiţa, Teleorman) şi au avut loc manifestări de grup ce au reunit 30-40 de persoane (Constanţa, Neamţ, Tulcea), precum şi unele izolate de doar câteva persoane (Covasna, Călăraşi, Vrancea, Galaţi, Harghita, Buzău).

Legăturile între grupări se realizează prin intermediul şefilor acestora, care participă la „întruniri” (conform calendarului, pe care l-am publicat în numărul trecut) şi care transmit „colegilor” noutăţile în materie. Sataniştii din Sălaj au întâlniri dese cu grupurile din Cluj, Bihor, Maramureş pe care le frecventează periodic. Cum spuneam mai sus, Centrul Naţional al misării se află la Ploieşti, iar la Cluj şi Braşov centrele zonale din Transilvania. Cu câtva timp în urmă, s-au identificat şi filiale la Oradea şi Baia Mare.

Modalităţile de atragere a adepţilor s-au bazat şi se realizează în continuare pe exploatarea atitudinilor extravagante şi prin propagandă în special printre tinerii de 15-25 ani, fani ai curentelor Death, Trash, Punk, și chiar Hip-hop. O altă categorie, mai restrânsă, din care se recrutează adepţi ai mişcării sataniste sunt persoanele pasionate de ocultism şi magie neagră. Promovarea dogmelor de tip satanic s-a realizat şi prin tipărirea unor publicaţii şi cărţi care tratează fenomenul: „Magii secolului XX”, „Satanismul din muzica rock”, „Ocultismul”, „666”, „Vineri 13” şi altele.

„Suntem aici, peste tot!”

cos-anniversary-posterArad: În localitatea Ineu funcţionează o organizaţie satanistă întemeiată de un student cu patru ani în urmă. Autori neidentificaţi au profanat în noaptea de 5 spre 6 iunie 1996 zece pietre funerare din cimitirul evreiesc din cartierul Grădişte, înscrisurile ducând la concluzia că acţiunea a fost întreprinsă de un grup satanist.

Argeş: În Câmpulung Muscel s-a constituit în 1996 un grup de zece satanişti cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, majoritatea liceeni conduşi de un (fost) elev al Liceului „Dinicu Golescu”. „Liderul” provenea dintr-o familie destrămată, tatăl său având antecedente penale. După ce în 1997 lider al grupului a devenit „Cătă” (20 ani) ce provenea dintr-o familie de intelectuali, grupul s-a mărit la 20 de membri, cei mai mulţi fiind elevi ai Liceului „Dinicu Golescu”. Acţiunile noului lider poartă amprenta orientărilor imprimate de cercurile sataniste din complexul studenţesc „Regie” Bucureşti cu care „Cătă” întreţinea relaţii strânse. Iniţial membrii grupului se întâlneau la „Clubul Sănătăţii”, iar după ce consumau droguri uşoare şi alcool săvârşeau ritualuri satanice în cimitirul „Flămândă”. Sinuciderea prin intoxicaţie medicamentoasă (sau supradoză?) în martie 1997 a unuia dintre membrii grupării, (Ovidiu Paul Covăi, 22 ani) drept consecinţă a crezului său – a provocat un scandal public, determinând schimbarea locului de adunare. Prin intermediul fiului unui patron de bar, grupul din Muscel a amenajat la demisolul clădirii în care se afla barul un „club pentru rockeri” pe pereţii căruia au lipi afişe şi înscrisuri specifice cultului: Pentagrama, Capul de Mort, Capul de Drac şi Svastica.

Alba: La Alba Iulia au fost identificate mai multe grupări de tineri, îndeosebi elevi, cu preocupări sataniste. S-au remarcat prin violenţă grupările „Răzleţii” din Aiud (desfiinţat în 1994) şi „Recalcitranţii” din Blaj, constituită în 1995.

Bucureşti: În 1994 ia fiinţă mişcarea „ALLZDAM” (All is Damned – totul este blestemat) – formată sub influenţa mişcării de sorginte satanistă „Noua Acropolă”. Întrunirile adepţilor, iniţial într-o discotecă din pasajul Victoria, au luat rapid forma ritualurilor desfăşurate în cimitirele Bellu şi Reînvierea.

O altă grupare, Fraţii Stăpânului, se autorecomandă drept „cult de elită ce respinge credinţa în Christos”. Adepţii acestei lucrări se pregătesc prin rugăciuni, adresate lui Satan, iar misiunea lor este de a preîntâmpina Apocalipsa. Ritualuri se remarcă prin sadism, iar întrunirile au loc într-o „casă de rugăciuni” din Bucureşti.

Una din manifestările sataniste de amploare a avut loc la 24 iunie 1996 la Arenele Romane. La concertul de muzică rock „Old Nick Show” (Concertul Satanei) au participat numeroşi satanişti din Bucureşti şi din ţară cu vârste cuprinse între 15 – 18 ani. La concert au fost remarcaţi „Partizanul” şi „Legionarul”, cel din urmă autointitulându-se liderul punkerilor din Bucureşti.

Bacău: „Biserica lui Satan” are nuclee în oraşele Târgu Ocna şi Oneşti, formate în special din elevi de la Liceul „Costache Negri” şi studenţi. Unul dintre liderii mişcării, Cătălin Gabriel Rusu a fost reţinut de Poliţie în iunie 1997, în Bucureşti, în timp ce se plimba pe stradă cu un craniu şi cu o lumânare aprinsă. A fost internat în spitalul nr. 9 pentru 11 zile.

Botoşani: La Dorohoi în 1994 a fost constituită o organizaţie satanistă de către un student la Iaşi şi un elev de la Liceul Agroindustrial din Şendriceni. Aceştia organizau întâlniri în cimitirul evreiesc sau ortodox, ascultau muzică rock şi se drogau cu aurolac. La Botoşani, sataniştii pretind că gruparea lor „Ucenicii lui Satan” are peste 200 de membri. Grupul foloseşte pentru comunicare coduri secrete iar la primirea în grup se depune jurământul „Moarte lui Cristos”, cu o mână pe un craniu. În cadrul reuniunilor se sacrifică pisici, câini şi păsări.

Bihor: se cunosc trei grupări în municipiul Oradea şi una în Marghita.

Buzău: primele manifestări de gen au apărut în 1995 când două persoane din Cernavodă au „iniţiat” mai mulţi tineri din Buzău în tainele satanismului. Ulterior, „iniţiaţii” şi-au creat propria lor rockotecă într-un bar aflat în centrul oraşului, cunoscut sub numele de „Barul sataniştilor”. Din grupare fac parte şi tineri din Bacău şi Ploieşti. În „arsenalul” lor sunt incluse spray-uri paralizante, lanţuri şi arme albe.

Caraş Severin: Gruparea satanistă din Reşiţa compusă din fete şi băieţi între 12 şi 16 ani utilizează ca semn distinctiv eşarfe albe sau colorate cu inscripţia V.I.T.R.I.O.L. (acronimul expresiei latine atribuite lui Paraclesius „caută în adâncul pământului şi vei găsi piatra ascunsă”). Ei se întâlnesc în cimitire, ritualurile fiind conduse de un mentor înfăşurat în timpul ceremoniei într-o eşarfă albă pe care este scris „Kill The Holly Virgin” (Ucide Sfânta Fecioară). Se consumă droguri şi băuturi alcoolice menite să „înlesnească comuniunea cu spiritele” precum şi cea dintre membrii grupului, care este totală inclusiv în sens fizic.

Botoşani: La Dorohoi în 1994 a fost constituită o organizaţie satanistă de către un student la Iaşi şi un elev de la Liceul Agroindustrial din Şendriceni. Aceştia organizau întâlniri în cimitirul evreiesc sau ortodox, ascultau muzică rock şi se drogau cu aurolac. La Botoşani, sataniştii pretind că gruparea lor „Ucenicii lui Satan” are peste 200 de membri. Grupul foloseşte pentru comunicare coduri secrete iar la primirea în grup se depune jurământul „Moarte lui Cristos”, cu o mână pe un craniu. În cadrul reuniunilor se sacrifică pisici, câini şi păsări.

Bihor. Se cunosc trei grupări în municipiul Oradea şi una în Marghita.

Buzău. Primele manifestări de gen au apărut în 1995 când două persoane din Cernavodă au „iniţiat” mai mulţi tineri din Buzău în tainele satanismului. Ulterior, „iniţiaţii” şi-au creat propria lor rockotecă într-un bar aflat în centrul oraşului, cunoscut sub numele de „Barul sataniştilor”. Din grupare fac parte şi tineri din Bacău şi Ploieşti. În „arsenalul” lor sunt incluse spray-uri paralizante, lanţuri şi arme albe.

Brăila. În 1994 se constituie grupul „Satanis”, fără activităţi sataniste propriu zise.

Caraş Severin: Gruparea satanistă din Reşiţa compusă din fete şi băieţi între 12 şi 16 ani utilizează ca semn distinctiv eşarfe albe sau colorate cu inscripţia V.I.T.R.I.O.L. (acronimul expresiei latine atribuite lui Paraclesius „caută în adâncul pământului şi vei găsi piatra ascunsă”). Ei se întâlnesc în cimitire, ritualurile fiind conduse de un mentor înfăşurat în timpul ceremoniei într-o eşarfă albă pe care este scris „Kill The Holly Virgin” (Ucide Sfânta Fecioară). Se consumă droguri şi băuturi alcoolice menite să „înlesnească comuniunea cu spiritele” precum şi cea dintre membrii grupului, care este totală inclusiv în sens fizic.

Constanţa. Primele grupări au fost înfiinţate de un emisar al „Fraţilor Stăpânului” din Bucureşti. Acesta furniza ţigări cu haşiş elevilor din liceele „Traian” şi „George Călinescu” din Constanţa prin intermediul a doi satanişti locali” „Şacalul” şi „Hiena”. Activităţile sataniştilor din Constanţa au fost mul mai numeroase decât în alte judeţe. La 3 mai 1995, lingă conductele de termoficare de lângă staţia CFR Constanţa a fost găsit cadavrul lui Ionescu Traian, de 41 de ani, alcoolic, ce prezenta o plagă tăiată în regiunea gâtului. Pe faţă şi pe trup cadavrul prezenta zgârieturi în forme neregulate realizate cu un corp ascuţit. Peste cinci zile, la 9 mai, la numai 800 de metri de locul unde a fost găsit cadavrul lui Ionescu Traian, este găsit Marcu Vancea de 50 ani, tot cu gâtul tăiat. Pe trupul acestuia, s-au găsit aceleaşi urme, de această dată distingându-se foarte clar pentagrama satanică. Victimei i s-a furat haina de piele. În urma cercetărilor efectuate, Poliţia i-a identificat şi arestat autorii celor două omoruri. Ei se numesc Horaţiu Pintilie de 21 ani, Tiberiu Pintilie de 18 ani şi Marcu Vancea de 19 ani, din Constanţa, adepţi cultului satanist, iar la percheziţia efectuată la domiciliul acestora, s-au găsit obiecte specifice cultului şi dovada că cele două omoruri au fost săvârşite în cadrul unor ritualuri satanice.

În noaptea de 16 spre 17 mai 1997 s-a prezentat la Poliţia din Constanţa Tudorache Dan Florentin, de 18 ani, care a declarat că şi-a ucis mama. Din cercetările Poliţiei a rezultat că în aceeaşi noapte, în jurul orelor 1, acesta i-a aplicat mamei sale mai multe înţepături cu o furculiţă, apoi a lovit-o cu un casetofon şi un scaun, după care a ştrangulat-o cu un cablu electric. În camera lui Tudorache Dan Florentin au fost găsite însemne sataniste, iar în timpul anchetei acesta a declarat că a premeditat omorul.

La 14 aprilie 1997, în comună Raşova judeţul Constanţa, Costea Cristina, de 16 ani, elevă la Grupul şcolar „Atomo-Electric” din Cernavodă s-a sinucis ingerând o substanţă toxică. Aceasta avea destul de des discuţii cu părinţii, aceştia nefiind de acord că fata făcea parte dintr-o grupare satanistă.

Altă sinucidere, la Tulcea. Costel Grecea de 17 ani, fost elev al Liceului de Construcţii din localitate, s-a spânzurat la 16 ianuarie 1996. Din cercetările Poliţiei din Tulcea a rezultat că Grecea Costel, care îşi manifestase convingerile sataniste începând din 1995, a atras-o în grup şi pe prietena să V.N., de 16 ani, elevă. Au hotărât să se sinucidă împreună ca sacrificiu suprem adus lui Satan. Pentru asta, au închiriat o cameră la un hotel din Tulcea şi au trecut la săvârşirea ritualului ce avea ca punct final actul suicid. Dar, din cauza greutăţii corpului, cordonul de pânză folosit de V.N. s-a desfăcut. Ea a încercat din nou să se sinucidă tăindu-şi venele, dar şi această tentativă a eşuat, datorită stării psihice a acesteia.

Covasna. În judeţul Covasna există mai multe persoane cu preocupări sataniste. Printre aceştia, se numără elevi ai Liceului Economic, ai Grupului şcolar „Perspektiva”, cântăreţi de muzică rock (Sfântu Gheorghe). În ziua de 1 mai a fiecărui an, sataniştii se întâlnesc la peştera Almaşului din judeţul Harghita aflată la 20 km de oraşul Baraolt şi sărbătoresc „Ziua Focului”.

Cluj. Profanarea unui număr de 82 de morminte din cimitirul Mănăştur-Zorilor din noaptea de 10 spre 11 mai 1997 poartă semnele ritualurilor sataniste. Tot la Cluj, a fost înfiinţată o „filială metafizică” a sectei „Fiii lui Lucifer” al cărei guru era Owen Smith, cetăţean american „venit în România pentru a face lumină”.

La festivalul de muzică rock, organizat în zilele de 19-20 iunie 1997 în municipiul Dej, de Alexandru Filip liderul formaţiei pop-rock „Sunet Transilvan”, au participat formaţiile „Eternal Morning” din Vaslui, „Funeral Ceremony” din Dej şi „GOD”. În repertoriul abordat, vestimentaţia precum şi evoluţiile scenice ale trupelor amintite se regăseşte întreaga simbolistică satanistă. Fanii acestora au încercat să-şi copieze idolii.

Dâmboviţa. Primul grup format din 30 de tineri a apărut în anul 1995 la Târgovişte, întâlnirile membrilor realizându-se în parcul Chindia. „Ideologul” grupului era un student, cunoscut sub numele de „Anonimus”. Sataniştii din Târgovişte aveau ca locuri de întâlnire barurile „LM” şi „Fiord”.

În oraşul Pucioasa, un grup de rockeri satanişti se întâlneau la restaurantele „Parc” şi „Debarcader”. Liderul grupului este poreclit „Pufu” iar membrii grupului poartă medalioane cu simboluri naziste şi folosesc salutul nazist când se întâlnesc.

Dolj. La Craiova s-a format un grup de elevi şi studenţi grupat sub denumirea „Sataniştii” care îşi declarau apartenenţa „Bisericii lui Stan”. Locul de întâlnire al acestora era barul din parcul de lângă magazinul Mercur, vizavi de sediu Prefecturii.

Galaţi. În cursul anului 1966 se constituie un grup de satanişti sub denumirea „Cavalerii iadului”. Sub influenţa „Galaxienilor” din Kiev, un grup de maici de la Mănăstirea Vladimireşti se închină la „Spiritul lui Opal”.

Gorj. La târgu Jiu a activat o grupare satanistă sub denumirea de „Wehrmacht” căreia îi este atribuită profanarea cu simboluri satanice a Coloanei lui Brâncuşi. În Țicleni, a activat o grupare compusă din cincisprezece tineri cu vârste între 14 şi 20 de ani care avea ca scop „organizarea unui sistem de viaţă satanist”.

Iaşi. În rândul studenţilor de la Universitatea ieşeană există o puternică grupare satanistă cu legături în toată ţara. Primul nucleu satanist, intitulat „Frăţia” s-a constituit în 1994 incluzând în mare parte elevi cu vârsta cuprinsă între 13 şi 19 ani. Aceştia se adunau în catacombele complexului arheologic din zona Cina, unde, pe fondul consumului de alcool şi marijuana săvârşeau ritualuri sataniste şi orgii sexuale de grup. În cursul anului 1995, ca lider al staniştilor ieşeni a fost acceptat un cetăţean canadian cunoscut sub pseudonimul „Isidor”, care îi aduna pe tineri la fiecare sfârşit de săptămână în cimitirul Eternitatea. „Petrecerea” începea cu alcool şi droguri apoi se trecea la săvârşirea ritualului şi orgii sexuale în grup. Nu a lipsit nici profanarea de morminte. În cadrul grupului, fiecare membru primea o poreclă şi un număr (de exemplu EAST 17), depunea jurământul satanist, îşi cresta braţele cu lama iar sângele colectat era consumat de ceilalţi membri ai grupului. Majoritatea membrilor grupului frecventau „punkoteca” barului „Timiş” unde consumau alcool amestecat cu diazepam şi alte substanţe halucinogene.

Ilfov. La Brăneşti a activat grupul denumit „Îngerul Morţii”.

Harghita. În fiecare dintre cele şase licee ale oraşului Odorheiul Secuiesc există grupări de câte 10 – 15 persoane care formează nuclee de „novici”, conduse de un şef. Liderul unei asemenea grupări este „Peţi” care şi-a axat preocupările pe „satanizarea”tinerilor” încercând să legalizeze activitatea sub acoperirea unui club de muzică. Violenţa din mediul satanist a culminat cu un suicid, în spiritul sloganului „cel ce se sinucide devine sluga lui Satan, ceea ce înseamnă perfecţiunea”. Denes Mathe (elev) după ce a avut prima tentativă de sinucidere în septembrie 1996, s-a sinucis la sfârşitul lunii ianuarie 1997, ultimul mesaj al acestuia fiind „Ne întâlnim în iad!”. La Odorheiul Secuiesc sataniştii se întâlneau la barul „Siculus” iar la Miercurea Ciuc în barul „Tâlos”. În Ghiorgieni, iniţierile ezoterice erau organizate în localul „Bradul de Argint”.

Hunedoara. Gruparea „Bisericii lui Satan” din Simeria a devastat în 1994 o parte a cimitirului ortodox, distrugând cruci şi monumente funerare pe care le-au mânjit cu sânge animal.

Mureş. În municipiul Târgu Mureş fiinţează grupuri de rockeri satanişti încă înainte de 1989. Cea mai importantă grupare este „Fiii Satanei” formată exclusiv din tineri de naţionalitate maghiară. Printre membrii grupării au fost identificaţi elevi de la liceul „Unirea” din localitate. Rockerii se întâlneau la barul „Dery” provocând scandaluri cu ceilalţi tineri. În cadrul ceremoniilor practică sacrificii animale.

Neamţ. Fenomenul satanist a fost semnalat în trei licee din oraşul Piatra Neamţ: „Calistrat Hogaş”, „Petru Rareş” şi „Liceul de Artă”, lider al mişcării fiind un solist de muzică rock. În perioada 2-4 iunie 1995 sataniştii din judeţ constituiţi în asociaţia de tineret „Fun Rock” au organizat o manifestaţie în piaţa Ştefan cel Mare sub acoperirea acţiunii „Ecomont ’95”. Cu acest prilej, liderul acestora i-a incitat la violenţă, acţiunea finalizându-se cu acte de vandalism în cimitirul „Eternitatea”. Şeful sataniştilor din Patra Neamţ, cunoscut de poliţie pentru comportamentul său violent, susţine că ar avea puteri paranormale. El a participat la un curs organizat de o grupare satanistă din Ungaria în 1995.

Deşi satanismul a pătruns cu ani în urmă pe filiera „Universităţii Elba”, unii dintre membrii grupării sataniste intenţionează să adere la organizaţia „Fraţii Stăpânului” din Bucureşti. Printre aceştia se află tineri neintegraţi social sau intraţi în conflict cu factorii educaţionali. Unul dintre ei, susţine că un satanist are dreptul de a lua viaţa unei persoane dacă „simte” că într-o viaţă anterioară a fost părintele acesteia.

Satu Mare. Un grup de elevi de la Liceul Doamna Ghica se aduna în timpul nopţii în incinta unui imobil aparţinând comunităţii evreieşti unde disecau broaşte la lumina lumânărilor cu scopul de a obţine „puteri supranaturale de la Lucifer”. Unul dintre membrii grupului se supără atât de tare pe profesorii de la liceu care „îl asupreau”, încât într-o noapte dă foc cataloagelor.

Sălaj. Două grupări sataniste au activat în oraşele Zalău şi Jibou. Tineri de 15-20 ani din aceste oraşe, fani ai muzicii rock, poartă drept semne de identificare a grupului de apartenenţă crucifixuri întoarse cu semnul „666”, vestimentaţie de culoare neagră şi geci de piele cu semnul „cap de mort”.

Sibiu. În anul 1994 a fost înfiinţată la Sibiu o grupare satanistă al cărei lider poreclit „Priest” (Preotul) a participat la profanarea mormintelor din criptă Bisericii Ursulinelor (romano-catolică) fapt pentru care s-a ales cu o pedeapsă de 9 luni la locul de muncă. În localitatea Ocna Sibiului un grup de elevi au profanat în noapte de 22 spre 23 martie 1997 monumente funerare atât din cimitirul ortodox cât şi din cel reformat.

Teleorman. În oraşele Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea şi în comunele Buzescu şi Orbeasca s-au constituit grupuri de tineri care au adoptat practici şi simboluri specifice „Bisericii lui Satan”. Grupurile sunt bine structurate şi au locuri de întâlnire bine stabilite.

Timiş. În anul 1994 a apărut şi s-a extins rapid mişcarea „Deaderilor”. Iniţial grupul de cincizeci de tineri se întrunea într-o pădure unde se făceau orgii sexuale şi sacrificii de animale. În timp au câştigat audienţă, sediul lor fiind rockoteca „Subway” din Timişoara. Începând din 1995, aceştia au un lăcaş de cult propriu pe strada Revoluţiei, unde predicator este Dan Lasaskevici. Grupurile de satanişti se întâlnesc

La „Blues Club-Crossroad” unde consumă alcool şi droguri uşoare, apoi se duc la cimitir unde sacrifică animale sau practică sexul în grup.

Tulcea. Mişcarea „Satanistă” din Tulcea a apărut ca urmare a acţiunilor desfăşurate de „deaderii” timişoreni aflaţi pe litoral în anul 1994. În oraş activează trei grupări sataniste formate de elevi ai liceului Economic, Naval şi Şcoala Normală. În cadrul ritualurilor aceştia practică frecvent sacrificiile de animale.

În noaptea de 8 spre 9 martie sataniştii tulceni au profanat cimitirul din localitatea Parcheş, iar în noaptea de 2 spre 3 mai a aceluiaşi an cimitirul din comuna Sarichioi.

Vaslui. Simboluri ale sataniştilor au fost desenate pe unele monumente din oraşul Vaslui.

Vrancea. În comună Vidra, un grup de tineri şi-au declarat aderenţa al „Biserica lui Satan”. Iniţiatorul grupului era fiul unui inginer care a locuit o perioadă în Bucureşti. Membrii grupului se întâlnesc în cimitir pentru aşa zise „şedinţe de spiritism”.

Articolul l-am scris în urmă cu 12 ani, pe baza documentaţiei puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei, Direcţia Poliţiei Judiciare. Anumite pasaje și declarații le-am copiat ad literram. L-am completat apoi, pe masura ce trecea vremea cu date culese de pe net.

Opinii

Am stat de vorbă cu vreo câţiva adepţi ai cultului. Toţi au acceptat să se spovedească, cu condiţia să nu le fac public numele ci doar porecla (aleasă atunci sau probabil avută).

Opiniile de mai jos aparţin unor oameni care trăiesc printre noi. Au fost culese în urma cu câteva luni. Cum vă spuneam la începutul serialului, fiecare este liber să creadă în ce sau în cine vrea. Fiecare este liber să adere la orice cult, indiferent de orientare. Probabil, în scurt timp, Biserica lui Satan va fi recunoscută oficial şi în România. Dar oricare ar fi cultul, orientarea sau religia, un singur lucru este periculos: fanatismul. Iar fanaticii, oricare ar fi ei, ucid…

tumblr_inline_o32noug7jr1r3n9tn_540Iago, 17 ani elev al Liceului I.L. Caragiale (Bucureşti): „Am intrat în grup acum doi ani. La început din curiozitate, apoi, după ce am priceput mai bine concepţiile acestei religii am aderat din tot sufletul. A fi discipolul lui Satan este un lucru înălţător. Nu ştiu de ce Biserica Ortodoxă sau cea catolică nu înţeleg că noi ne închinăm tot unui fiu al lui Dumnezeu, cel pe care acesta l-a alungat din Rai. În viaţă dacă faci bine, primeşti întotdeauna rău, ca în proverbul acela cu facerea de bine. Eu n-am mai făcut de multă vreme bine nimănui şi am avut numai realizări. Ultima, şi aş spune destul de importantă, tata mi-a cumpărat o maşină. Până acum o mai foloseam pe a lui, fără permis, dar de acum înainte am carul meu. Cum învăţ? Destul de bine. Îngerul Negru veghează asupra mea.”

(N.a.: Liceul Caragiale din Bucuresti, este de mai multi ani, pe primul loc in “topul” consumatorilor de droguri)

Pixxy, 16 ani, elevă, Liceul Jean Monnet București. E mişto. Mă îmbrac cool, fac băieţii rost de trenţe de dincolo la nişte preţuri de-ţi crapă capu’. Am dat pe-o geacă de piele cu Capu’ de Țap doar două milioane şi o oră de sex oral, care nu se pune. Ne întâlnim, ascultăm muzică, mai tragem o pipă, o punem din când în când. Sunt unele care zic nu, nu le obligă nimeni, dar mie îmi place. N-am sacrificat nimic, dar o cruce două, tot am întors pe dos.

Ureche, 17 ani, elev Liceul Tonitza: Îmi fac singur desenele care mă interesează. Mai greu e cu bijuteriile. Un set de inele ca astea (capete de mort, pentagrama, steaua lui David, n.r.) costă destul de mult. Mi le-a adus cineva din State. Din când în când, mă droghez cu gaşca şi atunci totul e altfel. Tu te-ai drogat vreodată? Încearcă, n-o să regreţi. Sigur, costă o „marfă” de calitate, dat ai mei au o afacere care merge şi nu mă plâng. Nu suport pisicile, le-aş omorî pe toate fără nici un ritual. Ultima a fost o pisică neagră pe care am tăiat-o cu mâna mea şi i-am băut sângele, de sărbători.

Nana, 16 ani, Colegiul National Mihai Eminescu, Constanţa. Am citit şi eu ce aţi scris voi acolo. Tâmpenii, numai tâmpenii. Eu n-am auzit că cineva din grupul nostru să fi tăiat gâtul la vreun boschetar şi fac parte din grup de când aveam 12 ani, cu sora mea. Ce dacă ascultam muzică în cimitir, deranjează pe cineva? Morţii oricum n-aud, iar celorlalţi le e frică să vină noaptea acolo.

Sfântul Francisc, student, Bucureşti. „Sunt în Biserica lui Satan de aproape 4 ani, mai bine zis de când eram în liceu. Am văzut multe, nu vreau să vorbesc despre ele cu cineva din afara cultului. Voi, creştinii de rând, ortodocșii, habar n-aveţi că mai există şi altceva decât religia voastră. Deschideţi bine ochii, pentru că va veni ziua în care veţi veni la noi şi ne veţi implora în genunchi să vă primim în rândurile noastre, dar va fi prea târziu. Ceea ce numiţi voi păcate, nu sunt altceva decât fapte bune, care vi se vor întoarce înzecit. Dă-mi un singur exemplu din Biblia voastră în care să nu fie vorba de incest. Dă-mi un singur exemplu de toleranţă. Vorbesc de adevărata Biblie, Vechiul Testament. Cel Nou a fost scris pentru săracii cu duhul, ce urmau să se prosterneze în faţa unei manipulări politice. Nu-mi mai vorbi de adevărurile biblice, le ştiu. Ca să combaţi o doctrină trebuie să o cunoşti. Satanismul nu este o mişcare, este o religie, singura adevărată, iar intoleranţa a fost ridicată la rang de religie nu de satanişti ci de creştini. Sacrificii există în toate religiile, mielul pe care îl mâncaţi cu atâta poftă de Paşti nu este un sacrificiu inutil, adus unui zeu inexistent? Nu uita: Va veni Ziua. Curînd.”

Paradă ieftină, laude aiurea sau adevăruri spuse de adolescenţi ce abia îşi încep viaţa? Nu ştiu şi sincer, nu mai interesează. De aici înainte, părinţii, şcoala, SRI-ul şi Poliţia au treabă. Mult mai multă treabă. Exacerbarea fenomenului satanist apare ca o contrapondere a fenomenului religios, atât de prezent în viaţa noastră cotidiană. Popii ortodocşi umblă din casă în casa, sub diverse pretexte religioase. Martorii lui Iehova la fel. Și mulţi alţii, care propovăduiesc „adevărata credinţă”. De ce n-ar apărea (dacă cumva n-au apărut deja) Martorii lui Satan sau ai lui Lucifer? Oamenii sunt construiţi în aşa fel încât să creadă în “ceva”. Cei ce nu “cred” sunt scoşi într-un fel sau altul în afara “normalităţii” creştine, penticostale, baptiste, yehoviste sau sataniste. Aşa şi? Ateii rămân atei!

“Pentru că Dumnezeu l-a alungat pe Diavol din Rai, acesta şi-a făcut discipoli printre oameni”

Satan ep 1Au trecut câțiva ani de când am scris acest material. M-a ajutat în documentare un prieten de la IGP care mi-a pus la dispoziție mai multe de documente. S-ar putea ca în anii ce au trecut să se fi schimbat lucrurile. Din rău în mai rău. Pe net sunt o grămadă de situri sataniste. Pe peretii clădirilor din București și nu numai, apar din ce în ce mai multe „semne”. Unii știu despre ce e vorba, alții o fac din teribilism.

Religiile creează fanatici indiferent de dogmă sau orientare. Manipularea prin metode făţişe sau subliminale, îi aduce în stare de fanatism pe cei mai slabi. Oamenii cred în cei ce le oferă răspunsurile pe care le aşteaptă. Cu cât răspunsurile se pliază mai mult pe realitatea indivizilor în cauză, cu atât ele devin mai credibile. Sărăcia, neîmplinirile, lipsa de cultură, nevoia de recunoaştere, câteodată abundenţa, provoacă dereglări greu de remediat în conştiinţa umană. Apoi este de ajuns a scânteie, o promisiune bine formulată ca individul în cauză să devină fanatic. Formele pe care le poate lua fanatismul religios sunt multe şi variate, de la autoflagelări aberante până la crime odioase, dar… fiecare este liber să creadă în ce vrea, cum vrea şi în cine vrea.

Însă atunci când fanatismul provoacă victime, trebuie combătut cu toate mijloacele, indiferent ce religie, mişcare sau credinţă l-a generat. Şi asta acum. Nu ajută nimănui că Papa şi-a cerut iertare pentru conchistadori. Nu ajută nimănui că Germania a cerut iertare evreilor sau Gorbaciov rușilor pentru crimele lui Stalin. Au fost ucişi oameni în numele unei idei. Milioane. Niciodată nu e prea târziu pentru procese de conştiinţă. Dar niciodată nu este prea devreme pentru a stârpi fanatismul. Oricare ar fi el.

În săptămâna ce urmează mă voi ocupa pe larg de un fenomen ce a luat amploare şi la noi: SATANISMUL. Nu fac altceva decât să trag un semnal de alarmă. Restul îl veţi face dumneavoastră după cum vă dictează conştiinţa.

Epidemia satanistă

„Am impresia că se strecoară prin vreo crăpătură a acestei Biserici a lui Dumnezeu fumul din infernul lui Satan. Necuratul, să ştiţi, există, e o fiinţă palpabilă, inteligentă, înfricoşătoare şi misterioasă… Această afirmaţie aparţine Papei Paul al VI-lea şi a fost reprodusă de Paris Match în 1978. În acelaşi articol scria …”văzând ce se petrece azi, ai impresia că eşti martorul unei epidemii sataniste”. Tot pe la acea dată, buletinul editurii engleze The Sorcere’s Apprentice (Ucenicul vrăjitor) estima că în lume există peste 400.000 de satanişti şi discipoli de-ai lor, în 66 de ţări. De atunci însă, a mai trecut ceva timp, iar de la un an la altul statisticile despre mişcarea satanistă sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. În ultimii ani, sectele sataniste ca Ordo Templi Orientis şi Wicca au început să facă recrutări masive de membri, nu numai în Statele Unite ci şi în lume, iar „Biserica lui Satan” condusă până în 1997 de fostul „Mare Preot” Anton Le Vey, a desfăşurat o intensă activitate. În Germania, 85% dintre elevii de liceu au avut cel puţin un contact cu satanismul iar „Biserica Mondială Satanistă numără în prezent câteva milioane de adepţi – 300.000 numai în Franţa” – spunea mulţumit acelaşi La Vey.

Ritualurile primitive, sacrificiile de animale şi, mai grav, de copii, sinuciderile – uneori în masă – profanările de morminte, isteria în grup cu manifestări violente, consumul de alcool şi droguri, orgiile sexuale sunt numai câteva dintre piesele pe care le conţine acest puzzle întunecat, aflat în continuă extindere.

Nici România nu avea cum să scape de satanism. În unele oraşe sataniştii şi-au făcut simţită prezenţa prin săvârşirea unor fapte grave, de la profanarea de morminte până la sacrificii de animale şi oameni.

Puţină istorie neagră

Practica diabolică ce cuprinde cultul satanic s-a manifestat încă din primele secole ale creştinismului ca reacţie împotriva misionarismului violent al unor prelaţi creştini. Anticristul (Satan – Şeful demonilor) nu era doar urât de oameni ci şi venerat, din prudenţă, ca o modalitate de a se sustrage puterii lui malefice. „Liturghiile negre” prezente în Europa până la sfârşitul secolului XVIII erau o parodie violentă a liturghiilor creştine.

Mişcările satanice stau sub semnul universalităţii. Denumirile cele mai des întâlnite ale forţelor malefice sunt: „Diavol” (a arunca, a despărţi); „Satan” (duşmănie, opoziţie); „Asmodeni” (duh al morţii); „Vasiliscul” (micul rege cu cap de cocoş şi coadă de şarpe); „Belicar-Velicar” (căpetenia demonilor); „Azazel” (cel venit din pustiu, căruia i se trimitea ofrandă un ţap); „Belzebuth (sau Belzebub, zeul muştelor, patron al magiei negre, cel ce se hrăneşte cu leşuri); „Levithan” (dragonul cosmic); „Behemet” (sau Baphometh (monstrul hipopotam); „Raheb” (şarpele mării); „Lilith” (prima soţie a lui Adam); „Mefistofel” (sau Mephistofelis – minciună) şi „Lucifer” (purtătorul de lumină).

Literatura satanistă apare în Evul Mediu şi are menirea de a-l instrui pe cititor în tehnicile secrete ale comunicării cu Satan. Tot atunci apar şi primele informaţii despre „messa neagră” şi „sinagoga satanică”. La aceste „messe negre” Dumnezeu era renegat iar lui Satan i se aduceau jertfe şi închinăciuni, „primind” de la el promisiunea protecţiei.

Satanismul modern are la bază atât practicile evului mediu cât şi literatura iluministă a Revoluţiei franceze. Primii mentori ai mişcării au fost:

Eliaps Levi, fost preot catolic, pe numele său adevărat Alphons Lovis Constant. A excelat în speculaţii cu privire la diavol, semnul lui (pentagrama) şi jocul de Tarot. A pus în circulaţie chipul  “precis” al diavolului cu cap de ţap, piept de femeie şi mitră cu coarne.

Eugene Vintras, un magician ce se considera „încarnarea lui Ilie”.

Henry James Prince s-a considerat un „ucenic al Diavolului” cu orientare „de stânga” (erotică).

Aleister Crowley a pus bazele unei organizaţii pur sataniste. El l-a proclamat pe Satan drept singurul Dumnezeu autentic, considerându-se în acelaşi timp „încarnarea lui Satan”. Pregătirea pentru „misiune” şi-a făcut-o într-o lojă francmasonică (SRIA) unde a studiat misterele talismanelor, călătoriilor extracorporale, Kabala. După iniţierea în vechile religii egiptene a început să susţină că a deschis pentru omenire o nouă eră, cunoscută sub denumirea de „New Age”. Crowley a funcţionat la început în organizaţia „Ordo Templi Orients” pe care mai apoi a condus-o. Această organizaţie secretă de inspiraţie francmasonică, l-a avut ca membru şi pe Lafayete Ron Hubbard fondatorul „Bisericii scientologice” cu cele zece grade de iniţiere, cărora Crowley le-a adăugat pe al unsprezecelea: homosexualitatea.

Anton Szandor La Vey (1930-1997) un american de origine maghiară, fost îmblânzitor de lei, înfiinţează în 1969 la San Francisco „The Church of Satan” (Biserica lui Satan) şi se autointitulează „Papa Cel Negru Al Satanismului”. Ideologia promovată de „The Church of Satan” se dezvoltă pe trei direcţii principale: cultul morţii, anarhia şi necreozismul. Mişcarea urmăreşte instaurarea unui cult universal macabru, a unui guvern mondial şi restructurarea umanităţii în noi clase sociale. Tot în 1969, Szandor La Vey a scris renumita „Biblie satanică” de numai 272 de pagini, care a devenit în foarte scurt timp best seller, fiind vândută în lumea occidentală mult mai repede decât Biblia creştină. La Vey a preluat câteva dintre perceptele biblice şi le-a inversat diametral sensul. Cartea conţine ritualuri satanice şi ceremonia închinării Diavolului. (O variantă – prost tradusă – a Bibliei satanice circulă şi în România)

Cele mai grele păcate considerate de biserica creştină sunt sinuciderea şi apostazia (lepădarea de Dumnezeu). Prin pactul pe care-l încheie sataniştii cu biserica (sau organizaţia lor) sunt obligaţi să le comită pe amândouă. În Noul Testament Satanist Aleister Crowley autointitulat „apostolul demonilor” îi îndemnă pe tineri să se drogheze, să săvârşească obscenităţi, să sacrifice animale şi să le bea sângele ori să le mănânce măruntaiele. (În cadrul ritualurilor discipolii se droghează pentru a rezista în faţa făptuirii jertfelor şi a orgiilor sexuale. Şefii cultelor nu se droghează, însă recomandă drogul discipolilor pentru a avea o mai mare stăpânire asupra conştiinţei lor.) În Republica Sud Africană poliţia a descoperit zeci de sugari cu capul tăiat, sacrificaţi în cadrul ritualurilor sataniste. La câţiva ani de la înfiinţarea bisericii sale Anton Szandor La Vey declara că oficial că are „10.000 de adepţi, dar numărul real al acestora este mult mai mare”.

În 1972 a apărut lucrarea „Ritualurile sataniste”. Ideile celor amintiţi mai sus au fost preluate şi sintetizate constituind un izvor pentru literatura satanistă. De atunci se înregistrează o avalanşă de cărţi cu caracter ocult de inspiraţie satanistă, dintre care amintesc: „Cheile lui Solomon”, „Cărţile sângelui”, „Ritualuri sataniste”, „Vieţile îngerilor negri” (o parodie satanistă după „Vieţile sfinţilor”) şi multe altele care prezintă tehnici „salvatoare”, modalităţi erotice pervertite, contribuind la dezaxarea conştientului – colectiv şi individual – al tinerilor, înclinând balanţa spre ocultul macabru, erotismul exacerbat şi satanism. O parte dintre conceptele sataniste au fost transmise şi prin muzica trupelor „Orcin Raper”, „Iron Maiden”, „King Diamond”, „Metallica”, „AC/DC”, „Sepultura”, „Nirvana” şi „Sex Pistols”.

Calendarul ritualurilor sataniste

Vorbeam mai sus despre proliferarea unui cult considerat de majoritatea oamenilor un fenomen antisocial. După părerea mea, este o caracterizare mult prea radicală, deoarece libertatea de conştiinţă este garantată nu numai de Constituţie ci şi de Carta Drepturilor Omului pe care România a acceptat-o ca document. Aşa cum spuneam, fiecare îşi poate alege cultul sau religia fără nici un fel de oprelişti. Doar atunci când adepţii unei religii sau ai unui cult devin fanatici şi comit fapte antisociale, este nevoie de intervenţia instituţiilor menite să ocrotească individul şi Legea. Comunitate căreia îi aparţin cei ce au comis asemenea fapte are şi ea un rol important, pentru că recunoaşterea şi aprecierea făptuitorilor duce la înmulţirea lor.

Data-1

 

Data-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnele lui Satan

 

În fiecare zi întâlnim pe garduri, pe pereţi şi pe calcanele caselor desene care de care mai frumos colorate. Câteodată cei care le fac au şi talent, dar de cele mai multe ori se rezumă la simboluri. Vă vom prezenta câteva simboluri tipice sataniştilor, pe care membrii mişcării sau fanii lor le desenează de câte ori au ocazia:

  1. Simbolul „Bisericii lui Satan”. Însoţeşte cele trei porunci satanice din Biblia Satanică. Poate fi întâlnit pictat pe pereţi, ca tatuaj, amuletă sau desenat pe obiecte personale.
  2. Luna în creştere şi Steaua – „Diana şi Lucifer”. Simbol al zeiţei Lunii, Diana şi a Luceafărului „Lucifer”. Acest simbol se întâlneşte atât în magie cât şi în ritualul satanic.
  3. AC/DC sigla grupului cu acelaşi nume. Este prescurtarea Anti – Crist / Devil’s Children (Anti-Crist/Copiii Diavolului) împreună cu simbolul fulgerului. Arată că în locul unde sunt desenaţi va avea (sau a avut) loc un ritual. În centrul altarului (încăpere sau masă mare) se află încrustată (sau desenată) într-un cerc pentagrama în colţuri aflându-se diverse obiecte ce slujesc la ritual. Reprezintă abolirea legii. Mitul a fost adoptat de curentul punk, apoi de cel heavy metal şi în cele din urmă de hip-hop. Reprezintă sacrificarea unui animal sau om şi poate fi găsit inscripţionat pe stânci, copaci, pe corpul animalelor sau persoanelor ucise.
  4. Crucea Asanta sau Anch, simbolul egiptean al vieţii. A fost preluat de adepţii culturilor sataniste. Parte inferioară reprezintă bărbatul iar cea superioară femeia. I se atribuie puteri magice.
  5. Podul Atakarana. Simbolizează puntea de legătură între om şi Satan. Numele dat Diavolului al cărui simbol poate fi confundat uşor cu pentagrama. Diferenţa constă în faptul că cele două vârfuri superioare reprezintă coarnele şi ochii lui Baphomet. Simbol folosit în messa neagră.
  6. „Crucea îndoielii”. Simbol format dintr-o cruce şi un semn de întrebare întors semnificând îndoiala asupra existenţei lui Christos şi implicit a creştinismului.
  7. Crucea întoarsă a justiţiei satanice. A fost găsită în câteva cazuri (nu în ţara noastră) înfiptă în pieptul victimelor ritualurilor satanice. În aceste cazuri, victima era un trădător al cultului.
  8. Crucea lui Nero/ Simbolul păcii. Este o cruce răsturnată cu braţele frânte semn al înfrângerii creştine. Până în anii ’60 acest semn era greşit folosit ca simbol al păcii. În grupurile black metal ca şi în cercurile oculte, el îşi reia însă semnificaţia iniţială.
  9. Antijustiţia. Cele două securi. Este folosit în timpul ritualurilor.
  10. Simbol al Bisericii lui Satan. Este cel mai cunoscut simbol al satanismului şi reprezintă stăpânirea lui Satan peste întreaga lume. Cele patru vârfuri colaterale reprezintă cele patru elemente naturale din filozofia clasică: pământ, apă, aer, foc, iar vârful inferior spiritul satanic ce stăpâneşte toată creaţia.
  11. Hexagrama ruptă. Este simbolul ordinului creat de Aleister Crowley sub numele de „Steaua de Argint” (Astrum Argentum=AA)
  12. Amuleta sau Talismanul. Orice obiect care are înscris pe el imaginea Forţei
  13. Cercul dublu – semn al protecţiei forţelor contrare.
  14. Cercul magic, este folosi în evocarea ritualică a demonilor, a duhurilor celor morţi, precum şi a altor practici magice. Cercul are diferite sensuri. Cel mai cunoscut este cel al eternităţii.
  15. Piramida şi ochiul diavolului. Simbolizează ochiul lui Lucifer veghind asupra banilor. Este unul dintre cele mai puternice simboluri ale spiritismului şi divinaţiei.
  16. Mâna cu coarne. Treimea Diavolului. Este salutul satanist, este semnul de recunoaştere, de apartenenţă la cult. Se foloseşte mâna stângă.
  17. Crucea întoarsă. Este semnul Victoriei lui Satan asupra creştinismului. De multe ori apare cu braţele frânte. Este folosită la ritualuri de sacrificare, victima – animal sau om este răstignită cu capul în jos.
  18. ZOSO – cel trei capete ale Cerberului care protejează poarta iadului.

 

Va urma: SATANISMUL IN ROMÂNIA